Obiceiul trezirii la primele ore ale dimineții, în special în jurul orei 3 sau 4 dimineața, rămâne o enigmă pentru mulți dintre noi. Potrivit cercetătorilor, există o serie de factori care contribuie la această experiență.
De ce ne trezim la 3 sau la 4 dimineața?
Oamenii de știință cred că trezitul și starea de îngrijorare în primele ore ale dimineții reprezintă un comportament firesc pentru ființa umană, iar stresul poate juca un rol semnificativ. Starea de stres crește gradul de conștientizare a problemelor în acele momente, însă, din păcate, afectează calitatea somnului.
Cercetările sugerează că menținerea unei rutine regulate de somn, cum ar fi stabilirea unei ore constante de trezire în fiecare zi și mersul la culcare atunci când apare somnolența, poate contribui la gestionarea acestui fenomen. De asemenea, exercițiile fizice regulate, expunerea la lumină naturală dimineața și interacțiunile sociale sunt considerate elemente esențiale pentru îmbunătățirea calității somnului și stabilirea unui ritm sănătos.
În jurul orei 3 sau 4 visăm mai intens
Momentul trezirilor în jurul orei 3 sau 4 dimineața poate fi înțeles mai bine prin studierea ciclului normal de somn. În timpul nopții, somnul uman alternează între fazele cu mișcare rapidă a ochilor (REM) și non-REM. Oamenii sunt predispuși să se trezească la orele matinale, deoarece somnul REM, caracterizat prin vise, devine predominant spre dimineață.
Există și ipoteza că trezirea foarte devreme poate fi asociată cu anxietatea legată de sarcinile neterminate sau cele care urmează a fi făcute. Aceasta menține creierul într-o stare activă, contribuind astfel la dificultăți în menținerea unui somn continuu.
Nevoia de a urina contribuie la trezitul de dimineață
Cercetătorii au observat o conexiune între trezitul de dimineață și nevoia de a urina, fenomen cunoscut sub numele de nicturie. Cauzele urinatului excesiv pe timp de noapte pot varia de la consumul excesiv de lichide înainte de culcare până la afecțiuni medicale precum diabetul sau insuficiența cardiacă.
Cu toate acestea, strategiile de autoajutorare, precum organizarea gândurilor înainte de culcare sau reflectarea asupra evenimentelor zilei înainte de a adormi, pot contribui la gestionarea acestui fenomen. Însă, dacă aceste abordări nu produc rezultate pozitive pe termen lung, se recomandă o vizită la medic pentru o evaluare mai detaliată și strategii personalizate de gestionare a somnului.