În istorie nu rămân doar numele eroilor, ci și numele trădătorilor. Trădarea a fost specifică ființei umane încă din cele mai vechi timpuri, iar istoria României este presărată cu numeroase cazuri de trădare. Iată cele mai mari cazuri.
5. Burebista: trădat de aristocrație
Burebista a fost asasinat în același an cu Iulius Cezar (44 î.Hr.) de către aristocrația care considera că un stat centralizat duce la o reducere a privilegiilor lor.
După moartea lui Burebista, regatul dac s-a destrămat în câteva regate mai mici.
4. Vlad Țepeș: trădat de propriul frate
Vlad Țepeș a ocupat a doua oară tronul Valahiei în 1456 cu ajutorul regelui Ungariei. Și-a consolidat puterea nimicind mai mulți pretendenți la tron și băgând spaimă în turci.
Sultanul, văzând ca situația scapă de sub control, l-a numit pe Radu cel Frumos (fratele lui Vlad) ca domn al Munteniei, iar mai mulți boieri au trecut de partea lui, fiind dornici să aibă un domn mai ușor de manipulat. Țepeș s-a văzut nevoit să se retragă în Ardeal în 1462.
Drept răzbunare pentru că atacase Brașovul și executase mai mulți sași cu ani în urmă, negustorii brașoveni au trimis scrisori cu informații false și manipulatoare către Matei Corvin, Regele Ungariei, determinându-l pe acesta să-l aresteze pe Vlad.
După ce a stat 10 ani prizonier la Buda, domnitorul și-a recăpătat tronul în 1476, dar pentru scurt timp.
3. Constantin Brâncoveanu: trădat de boieri
Domnitorul a negociat în secret alianțe antiotomane mai întâi cu monarhia habsburgică, apoi cu Rusia lui Petru cel Mare.
Astfel de politici au fost, în cele din urmă, denunțate de către boieri la Poartă. Brâncoveanu a fost mazilit de pe tronul său și adus în arest la Istanbul. Aici a fost torturat de către otomanii care doreau să afle locul unde și-a ascuns imensa avere.
La 15 august 1714, exact în ziua când Brâncoveanu împlinea 60 de ani, el și cei patru fii, precum și boierul Ianache Văcărescu, au fost aduși în fața sultanului Ahmed al III-lea pentru a fi executați. Au fost prezenți la execuție și reprezentanții diplomatici ai Austriei, Franței, Rusiei și Angliei.
2. Horea, Cloșca și Crișan: trădați pentru recompensă
Pentru a-i prinde pe cei trei, autoritățile au promis recompense. Pasurile de trecere în Țara Românească și Moldova erau riguros supravegheate, ca nu cumva capii revoluției să fugă acolo. Guvernul din Viena a intervenit și la Constantinopol pentru ca turcii să nu acorde azil răsculaților transilvăneni.
Prin trădare pădurarului Anton Melzer din Abrud, la 27 decembrie 1784, Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorușet din Munții Gilăului. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan, vândut de nouă țărani români din Cărpeniș.
Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost supuși celei mai grele pedepse prevăzută de codul penal austriac – trasul pe roată.
1. Mihai Viteazul: trădat de așa-zisul aliat
După Unirea din 1600, Polonia a văzut un pericol în noua putere regională apărută în Europa. Astfel polonezii au învins oastea lui Mihai, cucerind Moldova și estul Țării Românești.
De asemenea, nobilimea transilvăneană se răsculase împotriva sa. Primind ajutor militar habsburgic de la împăratul Rudolf al II-lea, Mihai, împreună cu generalul Giorgio Basta, au învins armata transilvăneană în Bătălia de la Guruslău.
Câteva zile mai târziu, Basta, care dorea să controleze el însuși Transilvania, a executat asasinatul lui Mihai din ordinul împăratului habsburgic lângă Câmpia Turzii pe 9 august 1601.