Povestea lui Li Hua: Bărbatul care a trăit 28 de ani cu capul lipit de picioare

Vă plângeți de dureri de spate? După ce veți afla această poveste, posibil să vă gândiți de două ori înainte de a spune cât de prost ați dormit azi-noapte. Asta pentru că un om a petrecut 28 de ani cu o diformitate ciudată a corpului.

Acest lucru s-a întâmplat din cauza unei afecțiuni rare numită spondilita anchilozanta. Cu toate acestea, astăzi, bărbatul este capabil să-și îndrepte din nou coloana vertebrală, datorită unei intervenții chirurgicale care i-a schimbat viața.

Povestea omului îndoit

Când avea doar 18 ani, Li Hua a fost diagnosticat cu o boală numită spondilită anchilozantă. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, starea sa s-a înrăutățit până la punctul în care a devenit un „om îndoit”, fiind nevoit să trăiască cu fața lipită de coapse.

Bărbatul a ajuns în această stare pentru că familia lui, care provine din orașul chinez Yongzhou, este atât de săracă încât nu și-a permis tratamentul medical.

Atunci când cazul său a devenit atât de grav, a atras atenția doctorului și profesorului universitar Tao Huiren. În întreaga sa carieră, medicul nu văzuse un caz atât de grav. Deși părea extrem de complicat, a decis să-l ajute pe Li să-și ridice din nou capul.

Potrivit medicului, singura opțiune a fost ruperea fiecărui os și apoi îndreptarea coloanei vertebrale. Astfel, această procedură a inclus ruperea de vertebre cervicale, vertebre toracice și vertebre lombare.

Li Hua înainte și după intervenția chirurgicală

Riscurile au fost de 30 de ori mai mari decât la un pacient care trece printr-o simplă operație la coloana vertebrală.

Un caz ieșit din comun

Chiar și pacienții care suferă de cele mai grave forme ale acestei boli își pot ridica măcar capul.

Înainte de operație, Li Hua ducea o luptă cu corpul lui pentru a reuși să mănânce și să bea – corpul său avea o înălțime de doar 90 de centimetri. Spondilita anchilozanta este o boală autoimună, care provoacă inflamații la nivelul coloanei vertebrale.

Aceste inflamații determină uzarea țesutului osos, la care corpul uman răspunde prin producerea de calciu suplimentar, determinând creșterea unor oase în regiuni în care nu ar trebui.

Îți place acest articol? Distribuie-l prietenilor tăi!