Viața pe Pământ a apărut pe fondul unor niveluri de radiații mult mai mari decât cele actuale. Ca răspuns, plantele au evoluat în așa fel încât să poată supraviețui în astfel de condiții nefavorabile. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că unele plante au dezvoltat sisteme capabile să le permită să absoarbă și să elimine materialele toxice și chiar radioactive.
Istoria consemnează câteva dezastre nucleare care au schimbat pentru totdeauna mediul înconjurător al regiunilor afectate. În urma acestor accidente, au fost puse în aplicare programe de decontaminare, iar floarea-soarelui este un element des întâlnit în eforturile de curățare a zonelor radioactive.
De ce se plantează floarea-soarelui în locurile radioactive
Floarea-soarelui are capacitatea de a absorbi cantități mari de elemente toxice în țesuturile sale printr-un proces numit fitoremediere. Prin urmare, planta este folosită pentru a curăța locurile contaminate în urma dezastrelor nucleare. Datorită acestei capacități sporite de absorbție a metalelor grele, floarea-soarelui este numită „hiperacumulator”.
Nu toate plantele pot supraviețui după ce au absorbit atât de multe toxine. De fapt, multe plante mor după un astfel de eveniment. Cu toate acestea, biomasa uriașă din floarea-soarelui și capacitatea sa de a crește rapid îi permit să izoleze contaminanții și să continue să crească fără probleme.
Floarea-soarelui a fost plantată și la Cernobîl
În urma dezastrului de la centrala nucleară de la Cernobîl, care a eliberat peste 100 de elemente radioactive în mediul înconjurător, floarea-soarelui a fost plantată în masă pentru a elimina izotopii radioactivi din locurile afectate de precipitațiile radioactive.
Proiectul de fitoremediere de la Cernobîl a luat naștere în 1994, când o companie din SUA a plantat floarea-soarelui pe o plută pentru a absorbi izotopii radioactivi din apă.
Potrivit IFL Science, studiile ulterioare au constatat că decontaminarea cu floarea-soarelui a dat rezultate incredibile.
După accidentul dezastruos de la Fukushima, mulți locuitori care au mers pe câmpuri pentru a culege floarea-soarelui și pentru a o planta ulterior cât mai aproape de zona afectată.
Multe centrale nucleare au în proximitatea lor câmpuri cu floarea-soarelui. Oamenii de știință consideră că după un accident nuclear este mult mai ușor de îndepărtat floarea-soarelui care a absorbit radiații decât de a înlătura cantități imense de sol contaminat.
Floarea-soarelui are mai multe proprietăți unice:
- Această plantă crește foarte repede și aproape oriunde;
- Cea mai mare parte a biomasei din floarea-soarelui se află în frunze, flori și tulpini. Prin urmare, nu este nevoie să dezgropi planta din rădăcini pentru a scăpa de radiații;
- Floarea-soarelui este capabilă să crească în condiții de contaminare radioactivă, în timp ce multe alte plante vor muri după ce substanțe toxice intră în rădăcini și tulpini;
- Mulți dintre nutrienții pe care floarea-soarelui îi absoarbe în natură sunt similari cu izotopii cesiu-137 și stronțiu-90 rezultați ca urmare a fisiunii din centralele nucleare.