Progeria este o boală genetică care se caracterizează prin deteriorarea mecanismului de regenerare a ADN-ului şi mutaţia genei LMNA, care răspunde de codarea proteinei Lamin care formează membrana nucleului celulei.
Toate procesele de regenerare care se produc în organismul persoanelor bolnave se încetinesc de sute de ori, ceea ce duce la îmbătrânirea catastrofal de rapidă a întregului organism.
De obicei, primele simptome ale progeriei apar la vârsta de doi-trei ani. Copiii nu mai cresc, pielea se încreţeşte şi devine foarte uscată, ca o foaie de pergament prin care se văd venele. Absolut toţi copiii bolnavi de progerie au capul mare cu o frunte foarte lată, faţa este mică, iar maxilarul nu este dezvoltat. Ştiinţa modernă nu cunoaşte cauzele acestei boli.
Potrivit statisticilor, copiii bolnavi de progerie trăiesc 12-13 ani. În lume se cunosc cel mult o sută de cazuri de această boală. Toţi bolnavii au trăsături caracteristice ale feţei, de „pasăre”, suferă de boli cardiovasculare, ateroscleroză, atrofia muşchilor, le cade părul, dinţii întârzie să apară sau nu apar deloc, unghiile se rup și nu ating maturitatea. Funcţiile organismului sunt inhibate, copiii bolnavi de progerie par nişte bătrâni care duc o viaţă foarte grea.
Cum îi putem ajuta? Ştiinţa încearcă de mult timp să obţină răspunsurile la această întrebare. Corpurile noastre sunt un fel de maşini biologice care se strică cu timpul şi încetează să mai funcţioneze. Dacă oamenii de ştiinţă vor reuşi să dezlege cât de cât cauza deteriorării ADN-ului, specifică progeriei, ei se vor apropia de descifrarea procesului de îmbătrânire. Atunci, nu numai bolnavii de progerie, ci şi toţi oamenii vor uita ce înseamnă „bătrâneţea”.
[sursa]
.