Arhimede a fost un om de știință grec care s-a născut în 287 î.Hr. și a murit în 212 î.Hr. Informațiile despre viața lui, descoperirile științifice și invențiile sale sunt cunoscute din lucrările unor istorici ca Polibiu, Cicero și Plutarh. Toți acești autori au trăit la mult timp după moartea lui Arhimede, ceea ce face dificilă confirmarea faptelor istorice. Multe dintre poveștile asociate cu numele lui Arhimede sunt considerate acum legende.
Ce este „Raza Morții” a lui Arhimede?
Arma legendară a lui Arhimede este cunoscută din scrierile cercetătorilor bizantini. Conform datelor istorice, în perioada 214-212 î.Hr., armata romană a asediat orașul Siracuza, din Italia actuală, locul de rezidență al lui Arhimede.
Pentru a salva orașul, omul de știință a utilizat mai multe oglinzi pentru a redirecționa lumina soarelui către flota inamică. Potrivit legendei, această rază de lumină a fost suficientă pentru a incendia navele romane.
Posibila existență a razei de foc a lui Arhimede a fost discutată de oamenii de știință de-a lungul timpului. De exemplu, în secolul al XVII-lea, filozoful și matematicianul francez Rene Descartes a considerat această legendă ca fiind falsă.
Cercetătorii moderni au încercat și ei să recreeze această armă folosind oglinzi similare celor pe care Arhimede le-ar fi putut folosi în vremea sa. În multe cazuri, s-a concluzionat că „Raza Mortală” a lui Arhimede ar fi fost perfect funcțională dacă ar fi folosit niște oglinzi bine realizate.
Arma lui Arhimede a fost recreată de un elev
Recent, Brenden Sener, un băiat din Canada în vârstă de 12 ani, a reușit să creeze o versiune mai mică a armei lui Arhimede. În loc de soare, el a folosit un bec de 50 de wați, iar în loc de nave, a folosit o hârtie de carton. Concentrând energia cu ajutorul oglinzilor concave asupra țintei, temperatura suprafeței hârtiei a crescut cu 2 grade Celsius odată cu adăugarea fiecărei oglinzi. Cu un bec de 100 de wați, fiecare oglindă a încălzit cartonul cu 4 grade.
Pe baza acestui experiment, tânărul cercetător a ajuns la concluzia că „raza de foc” a lui Arhimede ar fi putut funcționa și ar fi provocat daune semnificative armatei romane.
Alți cercetătorii au creat în trecut astfel de experimente și au ajuns la aceeași concluzie. Aceștia spun că este foarte probabil ca navele romane antice să fi fost acoperite cu rășină pentru a le proteja de apă și coroziune, ceea ce ar putea facilita procesul de ardere.
În cadrul unui experiment desfășurat în 2005, replica unei ambarcațiuni plutitoare a izbucnit efectiv în flăcări.