Anii 1290 au fost o perioadă de haos în Orientul Mijlociu, unde două imperii rivale se luptau pentru putere. În sud, mamelucii, foștii sclavi care preluaseră puterea în Egipt, dominau cu autoritate zona și controlau orașul Cairo. În nord și est, Imperiul Mongol își impusese stăpânirea, iar Imperiul Bizantin nu își mai regăsea strălucirea de altădată.
Cine a fost Osman I
În acest context tumultuos, turcul Osman I a pus bazele a ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de Imperiul Otoman. Momentul în care Osman și-a impus dominația în regiune a fost extrem de oportun, din cauza absenței stabilității politice, lucru ce a facilitat cucerirea de teritorii vaste.
Povestea lui Osman I este destul de imprecisă, deoarece turcii nu au lăsat înregistrări scrise până în secolul al XV-lea, la puțin peste 100 de ani după moartea sa. Cu toate acestea, se știe că a profitat de instabilitatea politică din regiunea Anatolia, care constituie în prezent cea mai mare parte a Turciei, pentru a o supune dominației sale. Astfel, sultanul Osman și-a început expansiunea asupra teritoriilor care aparțineau Imperiului Bizantin.
Primul eveniment militar important din viața sultanului a fost Bătălia de la Bapheus, desfășurată în 1301 sau 1302, responsabilă pentru declinul Imperiului Bizantin și consolidarea expansiunii otomanilor.
Osman I era descris ca un lider carismatic și iubit de către turcii selgiucizi. Acest popor sosise în zonă din stepele asiatice și realiza frecvent atacuri asupra orașelor bizantine. Sub conducerea lui Osman, poporul turc a cunoscut o perioadă de expansiune și prosperitate.
Apogeul a fost atins în 1324, când fiul său, Orhan I, a capturat orașul bizantin Bursa și l-a proclamat capitala statului otoman. Chiar dacă la acea vreme Osman era slăbit și nu a participat personal la luptă, puținele înregistrări istorice sugerează că era conștient de succesul campaniei.
Când a început declinul Imperiului Otoman?
Imperiul Otoman a rezistat timp de peste șase sute de ani. Între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, otomanii au trăit perioada lor de glorie, extinzându-și teritoriul și guvernând peste teritorii care au aparținut cândva Imperiului Roman. Pe 29 mai 1453, Mahomed al II-lea Cuceritorul a condus armata în bătălia pentru cucerirea orașului Constantinopol. Acest eveniment a marcat sfârșitul Imperiului Bizantin și este considerat de unii istorici ca încheierea perioadei medievale în estul Europei.
Declinul Imperiului otoman a început în secolul al XIX-lea, fiind afectat de revoltele populare și conflictele cu alte națiuni. La începutul secolului XX, Imperiul stăpânea Africa de Nord, regiunea Caucazului, teritorii din Peninsula Balcanică, estul și nordul Peninsulei Arabe și întreaga Anatolie. Cu o suprafață atât de vastă și o situație economică tot mai precară, Imperiul Otoman și-a găsit sfârșitul după înfrângerea din Primul Război Mondial. Astfel, pe 17 noiembrie 1922 apare un nou stat, cunoscut astăzi sub numele de Turcia.