Oricât de mare ar fi lupta pentru hrană în natură, puține animale mănâncă carcasele unor animale moarte de mult timp. Asta pentru că organismele în descompunere pot transporta toxine și boli care pur și simplu nu merită riscul. În acest context, unele animale se prefac că sunt moarte pentru a evita unele situații neplăcute. Iată mai jos despre ce este vorba.
De ce unele animale mimează moartea
Sconcșii sunt unii dintre cei mai mari „actori” ai morții în sălbăticie. Aceste animale fac parte dintr-o familie diversificată de mamifere (și, în general, urât mirositoare) care trăiesc în diferite părți ale lumii.
Seștie că sconcșii eliberează mirosuri neplăcute din glandele lor anale. Cu excepția unor zburătoare mari – precum vulturii – puțini prădători sunt dispuși să se confrunte cu un astfel de „prânz”.
Mai multe specii de șerpi, cum ar fi Heterodon platirhinos, se prefac morți pentru a evita păsările de pradă și alți prădători. Într-o reprezentație aproape comică, acești șerpi se întorc pe spate, fac ochii mari și scot limba. Unii pot emana, de asemenea, mirosuri morbide, la fel ca sconcșii.
Rozătoarele, în general, folosesc și ele tanatoza (abilitatea de a simula moartea) pentru a scăpa de pericol. Unele specii o fac voluntar, în timp ce altele au reflexe incontrolabile.
Unele animale se prefac moarte din alte motive
Simularea morții, deși este o resursă riscantă, este utilizată pe scară largă ca strategie de supraviețuire. Mai mult, unele animale folosesc această tactică nu doar pentru a scăpa de prădători, ci și pentru a vâna. Și mai bizar, unii indivizi se prefac morți pentru a se reproduce fără a deveni victime.
Multe specii de păianjeni și de călugărițe își mănâncă partenerii sexuali la propriu. După copulare, femela ucide masculul și folosește nutrienții din corpul acestuia pentru a-și hrăni puii. Așa cum era de așteptat, unii masculi au dezvoltat modalități creative de a scăpa de partenerii lor.
Se pare că masculii se prefac morți pentru a evita să fie mâncați de femele. În plus, unii dintre ei își prind partenera în pânze (asta în cazul păianjenilor) sau îi oferă o insectă pentru a o menține ocupată în timpul reproducerii.
Peștii cichlizi americani folosesc simularea morții nu pentru a supraviețui partenerilor sau pentru a se ascunde de prădători, ci pentru a vâna. Acest pește din familia tilapia stă nemișcat pe fundul râului, de parcă ar fi mort. Când un pește mai mic se apropie să investigheze, cichlidul lansează un atac rapid și precis.