Probabil ați auzit de bicicleta numită penny – farthing, fie din fotografii vechi, fie ați văzut una întâmplător pe stradă. Dar de ce avea o formă atât de ciudată?
În zilele noastre, folosirea unei biciclete cu o roată uriașă în față poate fi o alegere extravagantă, dar în anii 1800 bicicleta penny – farthing a fost creată pentru stabilitate și de dragul adrenalinei.
Spre deosebire de bicicletele moderne, ele nu aveau angrenaje sau lanțuri. Cu o roată uriașă în față poți merge mult mai repede dând o singură pedală decât cu o roată mică, iar pentru iubitorii de plimbări rapide a meritat riscul.
Acest model de vehicul – velociped – are la bază monociclul, adică un vehicul doar cu o singură roată uriașă, folosit în prezent doar în acrobațiile de la circ.
Cu toate acestea, de-a lungul timpului, a fost nevoie de biciclete din care oamenii să nu zboare de pe șa la cea mai mică denivelare.
Unii producători au încercat să îmbunătățească acest design, dar în cele din urmă au creat un nou tip de bicicletă.
Noul tip este, în general, același pe care îl folosim astăzi. De-a lungul timpului, inovatorii au adăugat mai multe viteze pentru un plus de confort.
Când a apărut prima bicicletă?
Istoricii susțin că inventatorul bicicletei este baronul german Karl Drais, care a creat și și-a patentat mașina de alergat în anul 1817.
Așadar, în acel an a avut loc prima plimbare cu bicicleta din orașul său natal, Mannheim, până în suburbia Rheinau.
Prima bicicletă cu lanț și cauciuc pneumatic a fost inventată de J. K. Starley în anul 1885 și a numit-o „bicicleta de siguranță Rover”; acesta fiind nepotul lui James Starley – cel care a inventat și popularizat velocipedul.
John Dunlop a reinventat, în 1888, cauciucul pneumatic al fiului său și astfel bicicleta a devenit mai confortabilă și iubită de toată lumea. Din anul 1893, bicicletele cu roți inegale nu au mai fost fabricate.