În fiecare an, în apele înghețate ale Norvegiei are loc o migrație impresionantă: miliarde de capelini se deplasează în masă pentru a depune icre, oferind o oportunitate de hrană așteptată de mulți prădători marini.
În 2014, cercetătorii au fost martori la acest eveniment excepțional folosind tehnologii avansate de sonar. Aceștia au observat una dintre cele mai mari frenezii de hrănire din istorie, în care milioane de pești cod au atacat o colonie gigantică de capelini. Studiul a fost publicat în revista Communications Biology.
Capelinul – o verigă esențială în ecosistemul oceanic
Capelinul (Mallotus villosus) este un pește mic care ocupă un loc vital în lanțul trofic al Atlanticului de Nord. Se hrănește în principal cu plancton și krill în ape reci, bogate în nutrienți, fiind comparabil cu hamsia din mările mai temperate.
Deși populațiile de capelin au cunoscut în trecut scăderi semnificative, capacitatea acestora de a depune cantități mari de ouă le permite să se recupereze rapid.
Capelinul este deosebit de vulnerabil în perioada migrației pentru depunerea icrelor. Capelinii europeni își depun ouăle în pietriș, la adâncimi cuprinse între 2 și 100 de metri, o alegere a locului de reproducere care îi expune prădătorilor. Codul, conștient de această oportunitate, își sincronizează propria migrație pentru a se hrăni cu capelin în drumul său către zonele de reproducere.
În februarie 2014, cercetătorul de la MIT, Nicholas Makris, și echipa sa au folosit un sonar avansat, numit Ocean Acoustic Waveguide Remote Sensing (OAWRS), pentru a monitoriza mișcările în masă ale peștilor din apele norvegiene.
În zorii zilei de 27 februarie, OAWRS a scos la iveală o mișcare neobișnuită: capelinii, care anterior erau dispersați, s-au reunit într-o colonie densă întinsă pe câteva zeci de kilometri. Această formațiune masivă conținea aproximativ 23 de milioane de pești, cu o greutate totală estimată la 414 tone.
O vânătoare colectivă spectaculoasă
Potrivit ILF Science, Makris a observat că, prin gruparea strânsă, capelinii atingeau o densitate critică ce le permitea să se coordoneze și să înoate în sincron. Deși acest comportament este comun la alte specii, a fost pentru prima dată observat la capelin.
Grupul are atât rol de apărare împotriva prădătorilor, cât și de reducere a consumului de energie, deși îi expune și mai mult atacurilor.
Densitatea mare de capelin a atras imediat atenția codului, care s-a adunat într-un grup de 2,5 milioane de indivizi pentru a-i ataca. În doar câteva ore, peste 10 milioane de capelini au fost devorați. Oamenii de știință au observat undele de densitate care se propagau simultan prin școlile de capelin și cod, rezultând într-o luptă frenetică.
Grupurile de prădători au avantajul de a desface grupurile de pradă, izolând indivizii mai vulnerabili și facilitând prădarea. Această scenă amintește de cele prezentate în documentare precum Blue Planet, însă, datorită tehnologiilor precum OAWRS, oamenii de știință pot acum cuantifica și documenta amploarea exactă a acestor evenimente.
Amenințări la adresa populațiilor de pești capelin
În ciuda acestei vânătorii intense, cercetătorii cred că supraviețuirea capelinului nu este amenințată imediat, deoarece migrațiile anuale către Norvegia numără miliarde de indivizi. Cu toate acestea, schimbările climatice ar putea înrăutăți condițiile de reproducere a capelinului prin reducerea zonelor potrivite pentru depunerea icrelor.
Pe măsură ce gheața arctică se retrage, capelinul trebuie să călătorească pe distanțe mai mari pentru a depune icre, crescându-și expunerea la prădători și scăzând șansele de supraviețuire.