Un matematician celebru a ajuns să susțină că o mare parte din istoria antică nu a existat așa cum o știm din manuale. Anatoli Fomenko nu este un autor oarecare, ci un profesor al Universității de Stat din Moscova. Totuși, teoria lui rămâne respinsă aproape unanim de istorici. Iată cine este, ce susține și de ce nu este acceptat.
Cine este Anatoli Fomenko
Anatoli Timofeevici Fomenko s-a născut pe 13 martie 1945 la Stalino, azi Donețk, pe atunci în Uniunea Sovietică. A intrat în 1962 la Universitatea de Stat din Moscova, a absolvit în 1967 și s-a specializat în geometrie diferențială, topologie și sisteme dinamice.
Cercetările lui matematice sunt recunoscute internațional. În 1994 a devenit membru titular al Academiei Ruse de Științe, iar doi ani mai târziu a primit un premiu de stat rus pentru contribuțiile sale matematice. Deci nu vorbim de un impostor, ci de un specialist într-un domeniu care nu are legătură cu istoria.
De unde vine „Noua Cronologie“
Ideile nu au pornit de la el. Încă din primele decenii ale secolului XX, intelectualul rus Nikolai Morozov încerca să reinterpreteze datele istorice cu ajutorul unor repere astronomice din documentele vechi, iar matematicianul Mihail Postnikov a reluat mai târziu aceste idei. Fomenko s-a interesat de subiect și a început să caute relații matematice între perioade istorice diferite, comparând cronici, liste de conducători, durate de domnie și observații astronomice.
Teoria a căpătat vizibilitate după 1991, când Fomenko a început să lucreze intens cu un alt matematician, Gleb Nosovski. Împreună au scris numeroase cărți care susțin o reconstrucție radicală a istoriei lumii: Noua Cronologie.
Ce susține teoria
Ideea centrală este că aproape tot ce se plasează înainte de anul 1000 ar fi fost inventat ulterior, iar multe evenimente dintre 1000 și 1600 ar fi dublări ale unora mai recente. În interpretarea lor:
• istoria Greciei și a Romei ar fi construită pe baza unor evenimente medievale și din Renaștere;
• viața lui Iisus ar fi mutată din Evul Mediu și ar fi fost legată de personaje din Imperiul Bizantin;
• dominația mongolă din istoria Rusiei ar fi o imagine deformată a unui mare imperiu rus, numit „Rusia-Hoardă“.
Vinovați de această „falsificare“ ar fi, după ei, unii cărturari europeni. Printre cei menționați sunt Joseph Justus Scaliger (1540-1609) și Dionysius Petavius (1583-1652), cărturari reali care au lucrat la sisteme de cronologie, dar un proiect de falsificare a istoriei nu a fost niciodată demonstrat.
De ce o resping istoricii
Principalele obiecții sunt următoarele:
Asemănările nu dovedesc identitatea. Doi conducători pot avea domnii de durată similară fără să fie aceeași persoană, iar războaiele și luptele pentru succesiune pot semăna între ele în epoci diferite. Istoricul Charles Halperin, specialist în istoria Rusiei, arată că autorii aleg adesea informațiile favorabile ipotezelor lor și reinterpretează datele când documentele nu se potrivesc cu tiparele așteptate.
Metodele științifice de datare spun altceva. Carbonul-14 permite estimarea vârstei materialelor organice, iar dendrocronologia folosește inelele copacilor pentru a construi secvențe cronologice. Ele sunt folosite zilnic în arheologie.
Un exemplu concret: într-un raport din 2024, cercetătorii au analizat lemn dintr-o clădire din Exeter, Anglia, și au identificat piese cu inele de creștere corespunzătoare anilor 999-1118, tăiate probabil între începutul anilor 1120 și mijlocul anilor 1130, din nordul Franței. Astfel de rezultate vin din dovezi fizice, nu din datele scrise de cronicari.
Verificarea matematică. Matematicianul român Florin Diacu a analizat metodele lui Fomenko într-un articol publicat de American Mathematical Society. Diacu spune multe dintre ideile lui Fomenko nu rezistă unei analize serioase, iar respingerea metodelor științifice de datare nu poate fi acceptată.
Ar fi corect de spus și că verificarea datelor istorice este o preocupare legitimă: istoricii corectează și azi erori punctuale de cronologie. Dar asta nu înseamnă că civilizații întregi au fost inventate.
Ce s-a întâmplat după critici
Respingerea din mediul academic nu a oprit răspândirea teoriei. Pe 21 decembrie 1999 a avut loc o conferință la Universitatea de Stat din Moscova pe această temă, iar pe 25 iulie 2001 o alta la Sankt Petersburg, la care au participat reprezentanți ai Noii Cronologii, printre care Nosovski și șahistul Garry Kasparov. Cărțile au continuat să apară, iar teoria a atras cititori interesați de versiuni alternative ale trecutului. Fomenko a împlinit 80 de ani în martie 2025.
Fomenko rămâne un caz neobișnuit: un matematician respectat care a făcut carieră și într-un domeniu în care specialiștii nu l-au urmat. Teoria lui este captivantă tocmai pentru că sugerează că istoria pe care o învățăm ar putea fi „o poveste scrisă mai târziu“. Dar nu a oferit dovezi suficiente pentru a înlocui cronologia susținută de documente, arheologie și metode științifice de datare. Un matematician celebru poate greși în afara domeniului său, iar o teorie spectaculoasă nu e același lucru cu una adevărată.
