de Ovidiu Tița
Dragostea își schimbă semnificația odată cu vremurile. În epoca noastră semisuperficială, ne împerechem cu oameni dintr-un swipe pe Tinder şi poliamorul are şanse să ajungă normă pentru toţi iubitorii de pace mondială. Așa că, am mers prin căminele de bătrâni ale Bucureștiului, ca să aflu cum se îndrăgosteau bunicii în timp ce erau ocupați să construiască socialismul. Pe fundalul televizorului, pe care nu-l sting niciodată, am discutat cu ei despre viață și dragoste, iar ei s-au bucurat de această situație de parcă ar fi venit Crăciunul. După ce citești, te rog mult, sună-ți naibii părinții.

Reporter: Cum se curtau tinerii pe vremea dumneavoastră?
Maria, 91 de ani: Să meargă de mână era considerat îndrăzneț. Își dădeau întâlnire în parc. Era un chioșc cu o fanfară și lumea se plimba în jur. Toate întâlnirile, după câte știu eu, erau în văzul tuturor, nu era aşa pe ascuns, că era ruşine. Dacă se întâmpla totuși să trăiască unii cu alții, ăia erau concubini.

De ce nu v-ați căsătorit niciodată?
Atunci, mulți se căsătoreau ca să capete un loc de muncă mai bun, la oraș. Eu n-am avut nevoie. Am avut pețitori, chiar și un simpatiu, cum se zicea, sau un drăguţ. Am văzut însă ce înseamnă căsătorie, mai ales pentru femei. Şi dacă mai făceam şi copii, înseamna un jug prea greu. Mama n-a fost deloc împăcată că n-am vrut să mă mărit – „aşa o fată capabilă, aşa o fată învăţată”.

De ce anume e important să țină doi tineri cont, când se îndrăgostesc?
Când eşti tânăr, nu te gândești la viitor, contează momentul. Relația trebuie neapărat să se bazeze pe iubire, ca cei doi să fie fericiţi în viaţă. Sau cel puţin să se suporte. Nu încape prietenia. Ori una, ori alta; cele doua se exclud.

La vârsta dvs, credeţi că e posibil să vă mai îndrăgostiţi?
E posibil, mi s-a întâmplat să am aşa o admiraţie, mai mult decât e normal. Dar după aceea s-a răsuflat. Se şterge iubirea, cu timpul scade intensitatea ei. Dragostea romantică e imposibil să dureze toată viața. Văd că unii bătrâni sunt foarte ataşaţi şi la bătrâneţe, dar nu cred că e dragoste.

Ce sfat le-aţi da tinerilor?
Mă întreb de multe ori, cum îi mai tentează pe bărbați să iubească o femeie acasă, în pat, când toată ziua văd numai piele goală?

Cum s-a schimbat conceptul de iubire de-a lungul timpului?
Eu cred că dragostea evoluează în paralel cu civilizaţia.

Reporter: Cum se curtau tinerii în zilele dumneavoastră?
Nae, 63 de ani: Ce, crezi că până m-am însurat, nu am avut aventuri? Până ne-am căsătorit, să mă ierte Dumnezeu, cred c-am întins jumătate de sector. Am fost crai. Îi făceai fetei ochi dulci. Dacă era la liceu şi eu eram mai mare, o aşteptam când ieșea de la ore şi mergeam direct la cofetărie. Părinţii îţi spuneau: gândeşte-te cine e, ai grijă – aşa erau timpurile alea, era altă mentalitate.

Cum v-aţi cunoscut?
Acum vreo 40 de ani. Era la şcoală. Eu ieşisem salariat. Şi într-o zi m-am ţinut după ea. Şi într-o staţie de tramvai, am invitat-o la o prăjitură. N-aveam așteptări, eram pe cai, când prindeam o fată, mă gândeam cum să ajung mai repede la punctul culminant.

O relație se construieşte doar pe iubire?
Nu doar pe iubire, că se duce. E important și să ai cu cine sta de vorbă.

Care sunt cele mai frumoase și mai dureroase amintiri legate de viaţa în cuplu?
Nae: Când puneam și noi bănuţi deoparte, ne duceam la Cireșica, un restaurant de oameni selecţi. Sau în Cișmigiu, la Monte Carlo, pe lac.
Gina, 60 de ani: Cel mai greu a fost când ne-am pierdut casa și am locuit în stradă și în mașină. După trei zile a început să plouă. Apoi a venit zăpada.

Mai faceți dragoste?
Nae: O dată pe zi.
Gina: El doarme în pielea goală. Nu contează că e gras, că are burtă. Eu îl văd frumos cum era la început.

Reporter: Cum se curtau tinerii în zilele dumneavoastră?
Ştefan, 81 de ani: Ne uitam aşa unu la altul. Mai făcea cu ochiul și gata, ne agăţam unul de altul. Erau nişte semnale tinereşti. Ca acum 60 de ani. Apoi ne întâlneam, mergeam la film. Legătura noastră s-a format după ce am făcut stagiul militar, iar de 60 de ani nu ne-am mai lăsat din ochi.
Polixenia, 76 de ani: Ne-a făcut o colegă de-a mamei cunoştinţă, am vorbit vreo trei luni, după care ne-am căsătorit.

Există suflete pereche?
Polixenia: Aţi mai întâlnit ca noi, să aibă o veşnicie în căsătorie?
Ştefan: Viaţa e o întâmplare. O întâmplare… Degeaba ai bani, dacă nu ai omul cu care să te înțelegi.

Ar trebui să îți bazezi căsnicia doar pe iubire?
Polixenia: Aia-i trecătoare, mamă. Acum e un ataşament sufletesc, dragostea s-a şters.
Ştefan: Fără aia nu se poate, dar trebuie să-ţi bazezi căsnicia şi pe altceva. E important să-ţi dedici şi ţie timp, câteodată îți vine să bagi capul în pernă, să nu mai vezi și să nu mai auzi nimic. În prezent, ea şi cu mine suntem un fier ruginit. Ce-a fost, nu mai este. Acum, bucuriile în cuplu înseamnă linişte și tratament medical.

E posibil să vă mai îndragostiţi la vârsta asta?
Ştefan: Da, sigur, mai iau câte o Viagră, o dată pe săptămână și mă îndrăgostesc imediat.
Polixenia: Hai măi, că visează. N-am mai făcut de ani de zile. S-au înmuiat balamalele alea, mămică. Astea nici nu zici c-au fost. Le uiţi ca pe toate.

Ce face ca o căsnicie să dureze?
Polixenia: El doarme. Eu îi fac masaj.
Ştefan: Vă daţi seama, dacă eu dorm mult, durează căsnicia. Somnul e secretul.

Reporter: Cum v-ați cunoscut partenerul?
Ștefan, 81 de ani: Eram la Pitești, la școala militară. Soția era asistentă medicală. În octombrie ne-am cunoscut și în februarie am avut cununia. M-am căsătorit la 24 de ani și am stat cu nevastă-mea 52 de ani. Nu am ținut cont de sfatul familiei, că nu era treaba lor. Noi am fost suflete pereche. De când m-am căsătorit și până în prezent, eu nu am sărutat o altă femeie.

La ce e important să te uiți în viață?
Lumea e plină de fete frumoase, dar femeie mai frumoasă ca nevastă-mea n-a fost. Banii sunt ultimul lucru la care să te uiți în viață. Nu sunt de acord nici cu cei care pleacă în concediu separat. Toate excursiile le-am făcut numai împreună.

Care au fost cele mai frumoase momente în viața de cuplu?
În viața, clipele de fericire adevărată sunt așa de scurte, că aproape nu le bagi în seamă. Trebuie să te zbați să întreții dragostea. La început poate să fie și un foc de paie, că ești cu capul în nori. Te bazezi pe instinct. Pe măsură ce trece timpul, privești cu mai multă seriozitate. Eu am avut noroc că m-am nimerit, altfel ne despărțeam.

Reporter: Cum se curtau tinerii pe vremea dumneavostră?
Elena, 73 de ani: Fata era educată să nu facă primul pas, era o rușine. Eu mi-am cunoscut soțul la Ziua Recoltei, în octombrie, am discutam despre cât de frumos era realizat evenimentul. Apoi am vrut să ne mai vedem. Am făcut doar doi copii, că mi s-a părut foarte greu să fac mai mulți.
Citește continuarea pe VICE

Daca ti-a placur articolul, urmareste ATLAS GEOGRAFIC pe FACEBOOK

.