Studii făcute au arătat că copiii proveniți din familii cu un venit financiar mic au creiere mai mici și abilități cognitive reduse
Cercetările sugerează că stresul de a crește în sărăcie poate afecta dezvoltarea creierului unui copil chiar înainte de naștere și chiar o mică diferență între veniturile familiei poate avea efecte majore asupra creierului.
Cercetătorii au suspectat de mult timp faptul că abilitățile cognitive și comportamentul unui copil sunt conectate la statutul socioeconomic, în particular în cazul celor foarte săraci. Motivele acestei conexiuni nu au fost niciodată clare, deși stresul din mediul familial, alimentația deficientă, expunerea la chimicale industriale (cum ar fi plumbul) și lipsa accesului la o educație bună sunt considerate adesea ca posibili factori.
În cel mai mare studiu efectuat în această chestiune, publicat pe 30 martie 2015 în revista Nature Neuroscience, echipa condusă de neurocercetătorii Kimberly Noble (Universitatea Columbia, New York) și Elizabeth Sawell (Spitalul pentru Copii Los Angeles, California), a analizat bazele biologice ale acestor efecte. Echipa a scanat creierele a 1.099 copii, adolescenți și tineri adulți din câteva orașe americane. Deoarece oamenii cu venituri scăzute din SUA sunt mai susceptibili de a proveni din grupuri etnice minoritare, echipa a făcut harta genetică pentru origine a fiecărui copil și au adjustat calculele astfel încât efectele sărăciei să nu fie denaturate de micile diferențe de structură a creierului dintre grupurile etnice.
Cercetătorii au descoperit că creierele copiilor preveniți din familii cu cel mai mic venit aveau cu până la 6% mai mică suprafața creierului în comparație cu cei proveniți din familiile cu un venit mai mare. Copiii proveniți din cele mai sărace familii unde diferențele de câteva mii de dolari din venitul familiei au fost asociate cu diferențe majore în structura creierului, în particular în zonele asociate cu limbajul și cu abilitățile de a luat decizii. De asemenea, rezultatele testelor copiilor privind abilitățile cognitive, cum ar fi cititul și memorarea, scădeau cu venitul părinților.
Cu toate că a fost supus studiului un număr mare de copii și cercetătorii au putut arătat impactul sărăciei asupra dezvoltării creierului, studiul nu poate arăta cum creierul indivizilor se poate schimba de-a lungul timpului, a declarat Martha Farah – neurocertător la Universitatea Pennsylvania, Philadelphia.
Rezultatele studiului realizat de Noble și Sawell sunt asemănătoare cu studiul nepublicat al Marthei Farah et al. în care echipa de cercetători a scanat creierele a 44 de fetițe afro-americane, fiecare cu vârsta de aproximativ o lună, din grupuri variate socioeconomic din Philadelphia.
Chiar și la această vârstă fragedă, cercetătorii au descoperit că sugarii provenind din familii cu venituri mici aveau creiere mai mici în comparație cu omologii lor cu venituri mari. Cercetătorii și-au prezentat lucrarea în data de 19 martie 2015 în cadrul convenției Society for Research in Child Development din Philadelphia. Această echipă de cercetători plănuiește să observe în continuare sugarii timp de 2 ani și să observe cum și dacă suprafața creierului se va schimba peste timp. De asemenea, ei plănuiesc să viziteze locuințele copiilor în speranța de a descoperi factorii care pot contribui diferențiere, cum ar fi câte jucării stimulatoare au și câtă atenție primesc din partea părinților.
Totuși, nici unul dintre studiile efectuate nu explică diferențele cognitive. Cu toate că autorii ambelor studii admit faptul că factori genetici pot fi implicați, suspectează, totuși, că factorii din mediul înconjurător, cum ar fi stresul și alimentația, sunt mai importanți și au efecte asupra copiilor înainte ca aceștia să se nască.
Copiii mai mari pot fi afectați în diferite moduri. De exemplu, părinții mai săraci, care muncesc mai multe ore sau au mai multe slujbe pentru a se întreține, petrec mai puțin timp alături de copiii lor și au mai puțini bani pentru a cumpăra jucării care stimulează mintea copiilor pe măsură ce cresc.
Pentru a verifica dacă statului socioeconomic influențează definitiv și ireversibil structura creierului, sunt necesare studii extinse pe perioade mari de timp și număr mare de candidați pentru a avea rezultate definitive și concludente.
Cercetătorii sunt plini de speranță că impactul poate fi reversibil prin intervenții precum o alimentație corespunzătoare și o mai bună îngrijire a copilului. Studii făcute pe oameni și alte animale sugerează că se poate acest lucru, de exemplu, un studiu din Mexic arată că suplimentarea veniturilor familiilor sărace a îmbunătățit abilitățile congitive și de limbaj a copiilor în 18 luni.
Sursa: Nature
.