Acasă Stiinta&Tehnica Rombac 1-11, istoria singurului avion de pasageri construit in România

Rombac 1-11, istoria singurului avion de pasageri construit in România

2
Rombac 1-11, istoria singurului avion de pasageri construit in România
Foto: Pinterest

La 27 august 1982, era prezentat public primul avion de tip Rombac 1-11, produs la fosta Întreprindere de Avioane Bucureşti (actualmente Romaero Băneasa). România devenea astfel primul stat comunist din lume, exceptând URSS, care producea un avion de pasageri cu reacţie.

Doar Tupolev TU154 era mai rapid

Avionul Rombac 1-11 era un avion de pasageri dotat cu două motoare cu reacţie, amplasate pe fuselaj, la coada aparatului. Era, de fapt, o versiune produsă in Romania,  sub licenţă, a unui avion britanic, Bac 1-11.

Motoarele erau, de asemenea, fabricate în România, la uzinele „Aerofina” şi „Turbomecanica”, sub licenţă Rolls Royce. Rombac 1-11 era un avion tipic mediu curier, putând transporta între 100 şi 120 de pasageri, pe distanţe de până la 3.500 km.

Atingea o viteză de 870 km/oră, cam cat ating si avioanele din zilele noastre. În acele vremuri, doar avionul sovietic Tupolev TU-154 era mai rapid decât Rombac-ul romanesc.

Ordinul lui Ceauşescu

În septembrie 1982, avionul a executat primul zbor în faţa „înaltei conduceri de partid şi de stat”, după care, nerăbdător şi satisfăcut de avionul românesc, Nicolae Ceauşescu a dat ordin ca Tarom să înceapă imediat operarea cu Rombac 1-11.

Ca atare, în ianuarie 1983, pe ruta Bucureşti-Timişoara, au început să zboare Rombac-urile produse la Băneasa. Două luni mai târziu, Ceauşescu a cerut conducerii Tarom ca, pe cât mai multe rute externe, să se zboare cu Rombac 1-11, care să înlocuiască măcar parţial avioanele Tupolev TU-154, de producţie sovietică.

El a vrut în acest fel, să îşi manifeste independenţa faţă de URSS. Companiile aviatice din toate ţările comuniste de atunci operau zborurile externe de pasageri exclusiv cu avioane Tupolev TU-154 şi Iliuşin IL-18 (pe distanţe medii), respectiv Iliuşin IL-62, pe distanţe lungi. Numai Tarom folosea, pe lângă avioane sovietice, şi avioane produse în ţară.

Foto: Wikimedia

O performanţă rară: zero accidente mortale

Între 1982 şi 1989 au fost produse nouă aparate Rombac 1-11. Toate au fost livrate către Tarom, care le-a operat sau, unele, le-a închiriat altor companii aeriene. Alte două aparate, aflate în execuţie la momentul schimbării de regim din 1989, nu au mai fost terminate niciodată.

Un lucru absolut remarcabil, referitor la avioanele româneşti, e că acestea deţin un record cu care puţine aeronave se pot lăuda: niciun Rombac 1-11 nu s-a prăbuşit şi niciun pasager nu a murit la bordul lor.

De când există aviaţie civilă în lume, sunt foarte puţine acele aeronave care să aibă cifra zero în dreptul accidentelor mortale. Este adevarat, nici numarul aparatelor nu a fost unul mare

Zgomotul turboreactoarelor l-a alungat din Europa

După 1989, două avioane Rombac au ajuns la Romavia, companie care se ocupa de zborurile oficialilor români. Ambele au fost oprite la sol, din cauză că normele actuale de poluare sonică nu le mai permit să opereze pe aeroporturi din Europa si pentru ca întreținerea lor costa mulți bani.

Interiorul avionului Rombac 1-11. Foto: europafm.ro

Celelalte şapte aparate Rombac 1-11 au fost vândute de Tarom către diverse alte companii aeriene din Asia şi Africa.

Dintre toate statele comuniste, numai Polonia a mai încercat, la un moment dat, să producă avioane de pasageri cu reacţie, în cooperare cu URSS.

Avionul Iliuşin IL-76, produs în Polonia, a avut, însă, atât de multe probleme încât sovieticii au cerut Poloniei să înceteze producţia aparatului, pentru a nu-i strica excelenta reputaţie. Ceea ce s-a şi întâmplat.
[sursa]

error: