Printre numeroasele povești despre viața lui Iulius Cezar, una dintre ele este extrem de amuzantă (sau tristă, depinde cum interpretezi lucrurile). În anul 75 î.Hr., liderul roman a fost răpit de pirații dintr-o regiune numită Cilicia, care se află pe teritoriul Turciei de astăzi.
Răpirea lui Iulius Cezar
Cezar, care pe atunci avea 25 de ani, se îndrepta spre insula Rodos când nava sa a fost atacată și capturată de o bandă de pirați. Pirații nu știau pe cine capturaseră și au cerut doar 20 de talanți de argint pentru a-l elibera.
Viitorul conducător al Romei s-a simțit jignit și a considerat că această sumă este mică. El a reușit să-i convingă pe pirați să ceară cel puțin 50 de talanți. În timp ce aștepta să sosească banii, Cezar și-a petrecut timpul distrându-se, jucând cărți și glumind cu pirații.
Cezar îi considera pe pirați ca fiind subordonații săi și, contrar a ceea ce ne-am putea aștepta, el a câștigat respectul și admirația răpitorilor săi.
De asemenea, Cezar a promis că îi va prinde și îi va crucifica pe răpitori, însă aceștia au crezut că este o glumă, deoarece nu știau că discută cu o persoană din elita Romei.
Cu toate acestea, după ce răscumpărarea a fost plătită, pirații au fost în curând capturați și executați. Cezar și-a recuperat cei 50 de talanți și a confiscat toate comorile piraților.
Pirateria reprezenta o problemă chiar și în vremurile antice
Această poveste a devenit legendară și este adesea folosită ca exemplu despre cât de viclean era Cezar și despre cum își putea folosi inteligența pentru a-și atinge obiectivele. Însă, dincolo de aceste lucruri, povestea reflectă și faptul că pirateria în antichitate era un fenomen obișnuit, care putea amenința chiar și personalități de rang înalt.
În anul 67 î.Hr., pirateria pe Marea Mediterana a fost exterminată cu ajutorul unei flote de 500 de nave condusă de către Pompei cel Mare. Tratați cu mai multă milă decât Cezar, pirații au primit o a doua șansă, fiind împroprietăriți cu pământuri de către Pompei. În loc să plătească cu viața pentru infracțiunile comise, aceștia au contribuit cu taxe la bugetul Republicii Romane.
În zilele noastre, pirateria rămâne o problemă în unele părți ale lumii. Organizațiile internaționale colaborează cu guvernele pentru a preveni atacurile piraților și pentru a asigura siguranța navigatorilor.
În concluzie, povestea răpirii lui Cezar este un exemplu interesant al modului în care oamenii din antichitate s-au luptat cu probleme cu care ne confruntăm și astăzi.