Situată în munții Himalaya, în locul unde se întâlnesc India și Pakistan, populația Hunza a atras multă atenție atunci când în 1916 englezii care cartografiau regiunea au descoperit această vale neobișnuită, care a fost apoi poreclită „Grădina Edenului” de pe Planeta Albastră.
Există 80 de mii de locuitori în valea situată la 2500 de metri altitudine, în munții Hindukuș, care vorbesc propria limbă (Burushaski) fără legătură cu nici o altă limbă existentă.
Istoria acestor oameni este și mai fascinantă. Ei pretind că sunt urmașii lui Alexandru cel Mare, comunitatea lor luând naștere în momentul cuceririi, prin căsătoria cu populațiile locale.
Locuitorii au câștigat faima de a fi un popor fericit, prietenos, mereu vesel și activ, în care multe persoane trăiesc peste 110 ani, unii ajungând chiar și la 120 fără a suferi boli grave. Totuși, fiind izolați și fără acte de identitate, unii experți sunt sceptici.
Există o explicație? Ce au descoperit cercetătorii
Potrivit medicului irlandez Sir Robert McCarrison, care a studiat această comunitate timp de 7 ani, secretul sănătății și longevității Hunza este în mâncarea pe care o consumă, întotdeauna bazată pe cereale integrale, fructe, legume, castane, brânză de oaie și pâinea tradițională Hunza.
Totul este 100% organic, fără vitamine sintetice, pesticide și îngrășăminte chimice, care sunt extrem de frecvent utilizare în mare parte a globului și ajung să îmbolnăvească organismul uman după 75 ani, ceea ce ar putea explica numărul tot mai mare de cazuri de cancer și accidente vasculare cerebrale de pe glob.
În plus, populația Hunza mănâncă doar două mese pe zi, prima fiind abia la prânz. Ei petrec ore bune cu stomacul gol până la prima masă și sunt activi din punct de vedere fizic. Carnea nu este obișnuită în meniul zilnic, ci se mănâncă doar la ocazii speciale și în cantități mici.