Cunoscut drept Peștele Apocalipsei sau peștele-vâslă, Regalecus glesne este o specie puțin studiată de oamenii de știință, explică Ocean Conservancy. Acest lucru este din cauza faptului că trăiește într-un ecosistem greu accesibil: zona mesopelagică, situată la aproximativ o mie de metri sub suprafața oceanului, din regiunile temperate până în cele tropicale.
De ce este numit “Peștele Apocalipsei”
Din cauza habitatului său izolat, exemplarele vii ajung rareori la suprafață, iar, atunci când o fac, deseori mor din cauza depresurizării.
În plus, zona mesopelagica este săracă în curenți marini, iar corpul alungit și subțire al acestui pește nu este dotat cu mulți mușchi – orice curent puternic ar putea fi fatal pentru el.
Peștele-vâslă poate atinge o lungime impresionantă de 11 metri și o greutate de până la 200 de kilograme. O trăsătură neobișnuită a acestuia este modul în care plutește în apă: pe verticală. Datorită culorii sale argintii, această poziție îl ajută să se camufleze, folosind reflexia luminii pentru a trece neobservat. Totuși, nu acest lucru l-a făcut celebru.
Faima sa globală a început în 2011, când un cutremur major, urmat de un tsunami devastator, a lovit regiunea japoneză Tohoku, provocând peste 15.000 de decese.
Cu un an înainte, mai multe exemplare au fost descoperite pe plajele Japoniei, după ce furtunile le-au împins la țărm. Aceste apariții au dus la porecla „peștele apocaliptic”, bazată pe credința populară că aparițiile rare ale acestuia prevestesc dezastre naturale.
Ipoteza populară sugera că mișcările tectonice care au loc în adâncuri cu mult timp înainte de cutremur ar fi ucis peștii, determinându-i să ajungă la suprafață. Totuși, acest mit a fost infirmat în 2019, când un studiu a demonstrat că nu există nicio legătură între aparițiile acestor pești și dezastrele naturale. Analizând cronologia evenimentelor, cercetătorii au constatat că doar câteva dintre aceste apariții au coincis cu fenomenele seismice.
În acest an, un grup de pești-vâslă care au ajuns la țărm sunt subiect de studiu. „Acești pești reprezintă o oportunitate rară de a obține mostre proaspete pentru analiza genomică, permițându-ne să studiem adaptările evolutive care le permit să prospere în mediile de adâncime”, a declarat cercetătoarea Dahiana Arcila într-un comunicat.
Cauzele aparițiilor acestor pești la suprafață rămân incerte. Ben Frable, membru al aceleiași echipe de cercetare, a explicat că modificările curenților marini și ale temperaturii apei ar putea fi factori care contribuie la creșterea frecvenței acestor evenimente.