Un bărbat cu un creier neobișnuit de mic a reușit să aibă o viață absolut normală în ciuda condiției lui, condiție care a fost cauzată de acumularea de lichid în craniu.
Tomografiile creierului bărbatului de 44 de ani au arătat că o cameră imensă plină cu lichid, numită ventricul, a ocupat majoritatea spațiului din cutia craniană, lăsând o peliculă subțire de țesut cerebral.
„Îmi este greu să apreciez exact procentul de reducere a creierului din moment ce nu s-a folosit un software pentru a i se măsura volumul. Dar, din punct de vedere vizual, este o reducere între 50% până la 75%,” a declarat Lionel Feuillet, neurolog la Universitatea Mediteraneană din Marseille, Franța.
Feuillet și colegii săi au descris cazul pacientului în revista „The Lancet”. El este căsătorit, tată a doi copii și este funcționar public.
Nu este retardat
Omul a mers la un spital după ce a avut o slăbiciune ușoară în piciorul stâng. Când medicii au analizat istoricul medical al pacientului și au aflat că acesta, fiind copil, a avut un șunt inserat în cap pentru a drena hidrocefalia – lichid care se acumulează în cutia craniană.
Șuntul de drenaj a fost îndepărtat când pacientul avea 14 ani. Personalul medical a luat decizia de a-i examina condiția creierului folosind tehnologia de scanare tomografie computerizată (CT), dar și investigație prin rezonanță magnetică nucleară (RMN). Doctorii au fost uimiți să vadă o mărire masivă a ventriculelor laterale – în mod normal fiind camere mici care au fluid cerebrospinal pentru a proteja creierul.
Testele de inteligență au arătat că bărbatul are un IQ de 75, fiind sub scorul mediu de 100, dar nu este considerat a fi cu retard mental sau cu dizabilitate.
„Întreg creierul a fost redus – lobii frontali, parietali, temporali și occipitali – atât pe partea stângă cât și pe cea dreaptă. Aceste regiuni controlează mișcarea, sensibilitatea, limbajul, vederea, auzul, dar și funcțiile emoționale și cognitive”, a spus Feuillet.
Adaptarea creierului
Feuillet a mai spus că acest caz relevă plasticitatea și capacitatea creierului de a se adapta atunci când acesta a suferit deteriorări în perioada pre- și/sau postnatală.
„Ceea ce găsesc uimitor până în această zi este cum creierul se poate adapta la ceva ce nu ar trebui să fie compatibil cu viața”, a comentat Max Muenke, pediatru specialist în defectele creierului la Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman din Bethesda, Maryland, USA.
„Dacă ceva se întâmplă foarte încet, de-a lungul unei perioade mari de timp, decenii chiar, diferite părți ale creierului preiau funcții care trebuiau să fie făcute de partea împinsă în lateral”, a mai adăugat Muenke, care nu a fost implicat în caz.