După erupția vulcanului Vezuviu, trupurile au fost acoperite cu cenușă din vulcan – ca urmare formele misterioase au eternizat locul unde au murit sute de oameni.
1. Trupuri umplute
La mijlocul anului 1860, când a preluat săpăturile de la Pompeii, arheologul Giuseppe Fiorelli a decis să investigheze rămășițele umane din oraș. Cu toate acestea, din cauza erupției, au rămas doar formele goale ale corpurilor transformate în cenușă.
Pentru a recrea trupurile vechilor locuitori din Pompeii, savantul a decis să toarne ipsos în interiorul formelor de cenușă. Astfel, s-a descoperit că trupurile nu erau goale, ci pline cu oase care, spre deosebire de țesuturile organice, nu s-au deteriorat în timp.
2. Tragedia s-a produs toamna
Conform studiilor bazate pe relatarea lui Pliniu cel Tânăr, data cea mai acceptată pentru erupția Muntelui Vezuviu este anul 79 d.Hr. Hainele oamenilor indică faptul că erupția s-a produs toamna.
3. Diversitate etnică
La mijlocul primului secol, Pompeii a fost un centru comercial puternic. A fost casă pentru comercianți din toată Mediterana. Astfel, experții susțin că, din analizele rămășițelor, orașul a avut o diversitate etnică impresionantă: oameni din Grecia, Galia și alte câteva țări vecine.
4. Copiii aveau boli grave
În timpul explorărilor din Pompeii, arheologii au identificat rămășițele a doi băieți gemeni. Uciși de erupția vulcanului, copiii prezintă semne de sifilis congenital în smalțul dinților.
Această descoperire pune la îndoială teoria conform căreia Cristofor Columb a adus sifilisul din America.
5. Ierarhia socială a trupurilor
Potrivit oamenilor de știință, unele dintre cadavrele găsite în Pompeii indică o posibilă ierarhie socială între locuitorii orașului. Această teorie a fost ridicată datorită unui grup de 54 de cadavre, toate găsite în subsolul unui depozit agricol.
Rămășițele au fost împărțite în mod clar în două grupuri mai mici. Un grup purta aur și bijuterii, iar în celalalt grup oamenii nu purtau bunuri cu ei în momentul morții.