AcasăIstorieMarea Schismă din 1054. De ce creștinii s-au împărțit în catolici și...

Marea Schismă din 1054. De ce creștinii s-au împărțit în catolici și ortodocși?

Marea Schismă din 1054 este amintită în mod tradițional ca momentul în când a avut loc ruptura finală dintre cele două curente ale creștinismului, adică bisericile catolice și ortodoxe de astăzi.

Cum s-a ajuns la Marea Schismă din 1054

Împăratul roman Constantin cel Mare a făcut ceva ce era de neconceput înaintea lui. În secolul al IV-lea, a legalizat creștinismul și, mai mult, el însuși s-a botezat și i-a obligat pe mulți dintre adepții săi să facă același lucru. Mai mult, el a creat o „ramură” a Imperiului Roman în Orient, făcând din Constantinopol (Istanbulul de astăzi) capitala sa personală, întemeind astfel Imperiul Bizantin.

Fără să vrea, Constantin a creat un conflict în interiorul creștinismului, care la început a trecut neobservat, dar care după câteva sute de ani s-a transformat într-o adevărată luptă. Unii istorici susțin că, înainte de a pleca la Constantinopol, împăratul i-a dat Papei un document în care era menționat că întreg creștinismul este condus de la Roma, iar Papa este șeful Bisericii creștine.

După căderea Imperiului Roman de Apus, Patriarhul Constantinopolului a înțeles că nu este obligat să se supună Papei și, prin urmare, creștinismul din Răsărit s-a dezvoltat altfel.

Cauzele care au dus la Marea Schismă din 1054 au fost dezacordurile cu privire la autoritatea papală. Papa a cerut ca el să fie conducătorul celor patru patriarhii răsăritene (Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim) și să exercite o jurisdicție suverană asupra lor. La rândul lor, cei patru patriarhi au susținut că Papa are doar o autoritate onorifică și că nu poate lua decizii asupra creștinilor din Răsărit.

Conducătorii celor două biserici s-au excomunicat reciproc

Biserica Romei și Biserica Răsăriteană în secolul al XI-lea. Foto: wikimedia

Cardinalul Umberto a sosit la Constantinopol pentru a citi o scrisoare a Papei în cadrul slujbei din 16 iulie 1054, iar atmosfera a fost tensionată. Cardinalul avea ordin de la Papa Leon al IX-lea să-l excomunice pe Patriarhul Constantinopolului în caz că acesta nu acceptă directivele papale.

La finalul Sfintei Liturghii, după ce ortodocșii au refuzat directivele, cardinalul a lăsat scrisoarea în altarul Bisericii Sfânta Sofia și l-a excomunicat pe patriarhul Mihail I Cerularie spunând că adevăratul conducător este Papa. De asemenea, el a blestemat întreaga Biserică Răsăriteană.

Același „răspuns” a venit și din partea Patriarhului, care la 24 iulie 1054 a convocat un Sinod, în care l-a blestemat și excomunicat pe autorul scrisorii și pe toți cei care îi urmau învățăturile.

Din acel moment, Biserica Răsăriteană și-a asumat numele de Ortodoxă (din greacă, „doctrină dreaptă”), în timp ce Biserica Romei s-a definit ca fiind Catolică, denumire care vine tot din limba greacă și înseamnă „universală”.

Distribuie acest articol:

Cele mai recente articole

Cum să calmezi o pisică în călduri: 5 metode eficiente!

Spre deosebire de oameni, pisicile au anumite perioade în care se împerechează. Pentru proprietarii unor astfel de animale, poate fi un chin perioada de...

Cea mai mică închisoare din lume. Ce deținut celebru a stat închis pe insula Sark

Pe insula Sark, care este cea mai mică dintre Insulele Canalului Mânecii și este situată între Franța și Anglia, există o închisoare care atrage...
error: