Legenda frumoasei Zaraza. O poveste de dragoste tulburătoare

zaraza33De Cristian Vasile, “ultimul trubadur al Bucurestiului”, cum l-a numit presa anilor ’50, auzisem numai datorita renumitului sau tango “Zaraza”, pana cand, in romanul “De ce iubim femeile”, scriitorul Mircea Cartarescu ne spune povestea de dragoste dintre Cristian Vasile si Zaraza. Unii istorici sustin varianta lui Cartarescu, altii spun ca este doar o fictiune. Cert este ca o parte din personajele lui Cartarescu chiar au existat. Lucru confirmat si de istorici. Va prezentam mai jos povestea de dragoste dintre Cristian Vasile si Zaraza, asa cum apare ea in cartea “De ce iubim femeile”

Cristian Vasile, cantaretul mahalalelor

Vulpea Rosie de pe Selari atragea seara de seara atat afaceristi cu bun renume ai Capitalei, cat si destui reprezentanti ai lumii interlope, cu totii iubitori ai melodiilor “de inima albastra” ale lui Cristian Vasile. Femei de moravuri usoare, “colaborationisti” imbogatiti peste noapte, talhari sau doar simpli nostalgici petreceau aici cateva ceasuri uitand de razboi, de avioanele ce zburau deasupra Bucurestiului si de cenusiul vietii cotidiene, subjugati de glasul profund si versurile sensibile ale acestui barbat care nu aducea deloc la infatisare cu un artist, ci mai degraba cu un macelar cu parul uns cu briantina si imbracat in smoching alb impecabil.
In acei ani, asemenea cantareti duceau o viata promiscua, impartita intre spiritul boem si cel al bandelor de cartier, carora le “plateau obolul” pentru a fi protejati si a impune respect. Astfel, Cristian Vasile isi impartea banii castigati cu banda fratilor Grigore din Tei, dusmani de moarte ai lui Borila, starostele de la Bariera Vergului si protectorul lui Zavaidoc, cealalta “stea” a localurilor bucurestene.

Cristian_Vasile
Cristian Vasile

Frumoasa Zaraza

Intr-una din seri intra in camera cantaretului o tiganca ce atragea toate privirile prin infatisarea sa misterioasa si seducatoare. Se numea Zaraza, ceea ce in limba ei s-ar ticlui prin “minunata”. Se spune ca, ascultandu-i versurile pline de romantism, femeia s-ar fi indragostit pe loc de el. Au cinat impreuna, iar noaptea si-au petrecut-o in casa cantaretului. De atunci, vreme de doi ani, nu a fost zi in care sa fie despartiti. El o alinta spunandu-i “nebuna mea adorata”, iar ea il sorbea in fiecare seara din priviri cand se afla pe scena, departe de ea, aclamat si adulat de toti.
In acel rastimp, Cristian Vasile a compus cele mai frumoase melodii, iar cantecul dedicat Zarazei impresioneaza si astazi: “Vreau sa-mi spui, frumoasa Zaraza, / Cine te-a iubit, / Cati au plans nebuni pentru tine / Si cati au murit. / Vreau sa-mi dai gura-ti dulce, Zaraza, / Sa ma-mbatezi mereu, / De a ta sarutare, Zaraza, / Vreau sa mor si eu.”
Poate ca moartea ii urmarise inca de la inceput, insasi numele femeii, de fapt, Zarada, desemnand, in ruseste, lucruri infectate, blestemate sau poate ca, asa cum spunea o cunoscuta scriitoare, toate marile povesti de dragoste se sfarsesc tragic.

Razbunarea lui Zavaidoc

De cand o cunoscuse pe frumoasa tiganca, cariera lui Cristian Vasile era din ce in ce mai stralucitoare, iar competitia sa cu celalalt adulat al santanelor fusese castigata fara dubii. Complexat de succesul rivalului, Zavaidoc nu mai reusea sa compuna nimic care sa smulga lacrimi publicului. Steaua sa era in cadere libera si el decise ca singura cale de a-si recastiga gloria era sa scape fie de Vasile, fie de muza sa. Si mai lesne pentru oamenii lui Borila a fost sa ajunga la ea.
Ucigasul Zarazei nu a fost prins, desi toti stiau ca numai unul dintre talharii de la Bariera Vergului fusese in stare sa comita o asemenea fapta. Intr-o seara urata si cetoasa de sfarsit de octombrie, a doua dupa Sfantul Dumitru, Zaraza coborase pentru a-i cumpara tigari iubitului sau. Nu se mai intoarse insa niciodata. Desi intreaga noapte el o cauta in tot orasul, ii descoperi trupul lipsit de viata si plin de sange de-abia in dimineata urmatoare. Cineva ii taiase gatul si o lasase sa moara pe cheiul Dambovitei.
Din acea zi, Cristian Vasile nu a mai cantat niciodata. Cand a plecat de la Comisariat, unde a fost dus pentru a i se lua o declaratie, a intrat in prima carciuma, unde s-a imbatat crunt. Multi ani pe urma, clientilor li s-a aratat locul in care cantaretul a muscat din masa de lemn.

Un destin tragic

Niciuna dintre publicatiile vremii nu mai spune ce s-a intamplat cu Cristian Vasile, a carei cariera s-a sfarsit brusc. Trupul Zarazei a fost dus la crematoriu si ars. Pe ultimul drum a fost condusa de o multime de admiratori ai celor doi indragostiti. Se spune ca tot drumul avusese ochii larg deschisi, incercand parca sa-l vada, pentru ultima oara, pe cantaretul care o vrajise si care nu avusese puterea sa ii vada trupul lipsit de viata.
Doua zile mai tarziu, urna funerara a Zarazei a fost furata. O luase, cum probabil ati ghicit, Cristian Vasile. Si, de necrezut, vreme de patru luni, a inghitit in fiecare seara cate o lingurita din cenusa celei pe care o iubise. Cand a sfarsit-o, si-a turnat terebentina pe gat pentru a muri. Dar nu s-a intamplat asta, ci doar si-a ars corzile vocale…
A disparut pentru totdeauna din localurile bucurestene, unde s-au mai fredonat o buna perioada de vreme multe dintre cantecele sale. Se pare ca si-a incheiat socotelile cu viata multi ani mai tarziu intr-un oras din Transilvania, nenorocit si fara sa mai pastreze nimic din carisma de odinioara. Ii ramasese doar amintirea unei iubiri cum putinora le este dat sa traiasca.
sursa: timpolis.ro

.

Îți place articolul? Distribuie-l prietenilor tăi!