Un studiu susține că Ginghis Han, celebrul cuceritor mongol, a fost responsabil pentru o reducere semnificativă a emisiilor de carbon în atmosferă în timpul secolului al XIII-lea. Potrivit cercetătorilor, cucerirea de către mongoli a altor teritorii a dus la o scădere a emisiilor echivalentă astăzi cu arderea benzinei într-un an.
Înainte de studiu, cercetătorii bănuiau deja că războaiele mari și epidemiile au avut ca rezultat reducerea emisiile de carbon și a defrișărilor. În astfel de perioade pădurile au început să crească din nou.
Analizând nucleele de gheață din Antarctica, cercetătorii și-au concentrat studiul pe patru evenimente majore: cucerirea Asiei de către mongoli (între 1200 și 1380); Moartea Neagră din Europa (1347 – 1400); cucerirea Americilor (1519 – 1700) și căderea dinastiei Ming din China (1600 – 1650).
Dintre cele patru evenimente, în ciuda numărului mare de decese pe care le-au provocat fiecare, doar invaziile mongole au avut un impact mare, scăzând emisiile de carbon cu 700 de milioane de tone.
Pe de altă parte, nici măcar Ginghis Han nu ar fi în stare să oprească încălzirea globală de astăzi. Oamenii de știință susțin că emisiile cauzate de viața modernă sunt mult mai mari, iar o acțiune precum invazia mongolă nu ar avea mare efect.
În cazul Morții Negre și al căderii dinastiei Ming, cercetătorii consideră că acestea au fost evenimente foarte scurte pentru refacerea pădurilor. În cazul cuceririi Americilor, oamenii de știință susțin că popoarele afectate nu au avut o producție agricolă mare și nu provocau prea multe defrișări. Rezultatul intervenției europene în America a început să se vadă abia câteva secole mai târziu, atunci când au început defrișările masive.
Mongolii au ucis 40 de milioane de oameni (10% din populația lumii de la acea vreme), iar din cauza dispariției atât de multor oameni, terenurile care erau cultivate de fermieri au fost „înghițite” de păduri, copacii absorbind dioxidul de carbon din atmosferă.