Dacă traducem numele culorii care permite trecerea la semafoarele din Japonia, vom obține sintagma „semnal albastru”. Dar conform legilor japoneze, culorile semaforului sunt cele standard și familiare: roșu, galben, verde.
Care este motivul acestei confuzii?
La 8 noiembrie 1968, majoritatea țărilor din lume au adoptat Convenția de la Viena privind indicatoarele, semnalele și marcajele rutiere, care a dus la standardizarea internațională a acestor semne.
Cu toate acestea, Japonia a decis să-și urmeze propria cale și a stabilit culoarea semnalului de trecere ca fiind albastră în loc de verde. Dar, după cinci ani, guvernul japonez s-a răzgândit și a stabilit culoarea verde pentru autorizarea trecerii.
Locuitorii din Țara Soarelui Răsare au continuat să numească semaforul verde „ao shingu”, adică „semnal albastru”. Motivul este una dintre caracteristicile culturii japoneze.
Cu sute de ani în urmă, limba japoneză includea cuvinte pentru doar pentru patru culori de bază: alb, negru, roșu și albastru. Dacă doreai să descrii ceva verde, trebuia să folosești cuvântul pentru albastru – „ao”.
Limba japoneză modernă are cuvântul midori pentru a descrie culoarea verde, dar este considerată o nuanță de “ao”. Semaforul verde-albastru a devenit unul dintre simbolurile complexității limbii și culturii japoneze.
Dar de ce semafoarele afișează albastru și nu verde?
Potrivit thesun.co.uk, în 1973, guvernul a emis un ordin ca semafoarele să folosească cea mai albastră nuanță de verde posibilă.
Deci, deși poate părea că semafoarele din Japonia afișează culoarea albastră, autoritățile ne asigură că este de fapt doar o nuanță foarte verde de albastru – suficient de verde pentru a satisface reglementările internaționale și suficient de albastră pentru a fi numită ao.