„Dieu et mon droit” în traducere „Dumnezeu și dreptul meu” este expresia care se găsește pe stema Regatului Unit. Cuvintele sunt frecvent întâlnite în toată țara, fiind gravate pe clădirile vechi și chiar pe pașaportul britanic.
De ce scrie în franceză și nu în engleză?
Pentru a înțelege pe deplin, trebuie să ne întoarcem în timp. Între secolele al XI-lea și al XV-lea, elita engleză vorbea limba franceză sau, mai exact, normanda, deoarece regii proveneau din regiunea franceză Normandia.
Regii normanzi au continuat să guverneze secole întregi și s-a ajuns la domnia lui Henric al V-lea. Suveranul, care era un conservator desăvârșit, a vrut să păstreze normanda ca limbă a curții regale și astfel a ales motto-ul „Dieu et mon droit” pentru Regatul Angliei.
Expresia de pe stema britanică provine de la Richard Inimă de Leu, monarh al Angliei între 1189 și 1199. În timpul bătăliei de la Gisord împotriva lui Filip al II-lea al Franței, Richard a spus „Dumnezeu și dreptul meu ” pentru a indica faptul că își datora coroana numai lui Dumnezeu și lui însuși.
De atunci, sintagma a trecut testul timpului și a devenit deviza monarhiei britanice. Cu toate acestea, continuă să genereze discuții: în 2016 a fost lansată o petiție pentru eliminarea cuvintelor franceze de pe pașaportul britanic, însă inițiativa nu a avut succes.
De fapt, pe stema britanică sunt două expresii în limba franceză
Dacă te uiți și mai atent la stema britanică, mai există și expresia „Honi soit qui mal y pense” care înseamnă „nerușinat să fie (considerat) cel ce se gândește la rău”, care se poate observa între leu și unicorn.
Acesta este deviza Ordinului Jartierei (L’ordre de la Jarretière, în franceză), cel mai înalt ordin cavaleresc din Marea Britanie, care a fost instituit în Anglia încă din secolul al XIV-lea, pe vremea regelui Eduard al III-lea.
Trebuie menționat că limba franceză a fost timp de multe secole limba internațională dominantă, fiind considerată simbol al civilizației. De asemenea, multe cuvinte englezești provin din franceză.