Există un consens în rândul specialiștilor că primii ani din viață sunt fundamentali în formarea fiecărui individ. Cu toate acestea, nu avem capacitatea de a ne aminti ce am trăit înainte de a împlini vârsta de doi ani și jumătate. Mai jos explicăm cauzele care duc la această „uitare”.
De ce nu ne putem aminti copilăria timpurie?
Deși experiențele trăite în copilăria timpurie pot avea ca rezultat traume sau asocieri afective care durează pentru tot restul vieții, nimeni nu este capabil să-și amintească primii ani ai copilăriei. Deși unii susțin că își amintesc evenimente încă de la vârsta de un an, specialiștii spun că, cel mai probabil, acestea sunt niște amintiri false.
Fenomenul lipsei amintirilor din primii ani ai vieții se numește amnezie infantilă. Acesta se datorează, în principal, schimbărilor structurale constante care au loc în creierul copiilor. În primii ani de viață, sistemul nervos central nu este încă pe deplin dezvoltat. Ne naștem cu un creier mic, aproximativ jumătate din mărimea creierului unui adult, ceea ce înseamnă că odată cu creșterea, structura se va schimba, apărând noi celule și conexiuni.
Capacitatea oamenilor de a-și aminti lucruri este legată de hipocamp, o parte a creierului nostru situată în lobul temporal. Această zonă a creierului nu este complet dezvoltată la naștere. Neuroștiința a demonstrat de ceva vreme că hipocampul se formează, sau mai bine zis se dezvoltă, în jurul vârstei de patru ani.
Amintirile din copilărie au legătură și cu dezvoltarea vorbirii
Unii specialiști susțin că și vorbirea este responsabilă pentru crearea amintirilor. Începând cu vârsta de trei ani, un copil începe să vorbească mai mult. Prin urmare, acest lucru poate avea o relație directă cu amintirile. Altfel spus, există posibilitatea să ne pierdem amintirile din copilărie pentru că nu le putem exprima în cuvinte.

Experiențele din copilărie sunt importante, chiar dacă nu ni le amintim
Pentru cercetătorii în psihologie, amnezia infantilă este o parte importantă și normală a dezvoltării creierului. Specialiștii susțin că această „uitare” nu ar trebui să fie un motiv pentru ca părinții să nu creeze amintiri copiilor lor. Potrivit experților, chiar dacă nu își amintesc mai târziu, experiențele îi vor ajuta pe copii să învețe mai multe despre lume.
De exemplu, deși un copil nu își va aminti mai târziu o vizită la grădina zoologică, mersul într-un astfel de loc îl poate ajuta pe cel mic să-și amintească numele animalelor sau să știe ce este o grădină zoologică. De asemenea, experiențele din această perioadă duc la dezvoltarea afectivă a copilului, însă părinții trebuie să fie atenți, deoarece pot duce și la traume.