Ludwig van Beethoven mai este cunoscut și ca compozitorul surd. El s-a născut în decembrie 1770 în orașul Bonn, ce făcea parte la acea vreme din Regatul Prusiei și care în prezent face parte din Germania.
Povestea lui Beethoven, compozitorul surd
Data exactă a nașterii marelui compozitor nu este clară. Dar cum botezul său a avut loc pe 17 decembrie 1770, se presupune că s-a născut cu o zi înainte, deoarece în acea vreme botezul în regiunea Bonn se făcea la 24 de ore după naștere.
Pasiunea sa pentru muzică a apărut încă din copilărie. Deoarece tatăl său era tenor și profesor de pian și vioară, și-a dezvoltat abilitățile încă de la o vârstă fragedă. O dovadă în acest sens este primul său concert, care a avut loc la vârsta de șapte ani.
La vârsta de 17 ani a fost trimis la Viena, în Austria, de către contele Waldstein, pentru a urma cursurile de muzică ale celebrului Joseph Haydn, considerat părintele simfoniei clasice și al cvartetului de coarde. Unele dintre lucrările lui Beethoven sunt dedicate contelui, care, de altfel, a fost și sponsorul său.
În 1792, la un an după moartea mamei sale, s-a mutat definitiv în Austria, acolo unde și-a continuat studiile muzicale și și-a publicat primele lucrări.
Primele semne ale surdității
Primele semne de surzenie au apărut la vârsta de 26 de ani, atunci când compozitorul a început să observe un țiuit constant în urechi. Cu toate acestea, abia cinci ani mai târziu a recunoscut că își pierde auzul într-o scrisoare adresată medicului său.
Cauza reală a pierderii auzului este încă necunoscută. Există câteva teorii, printre care se numără apariția și dezvoltarea sifilisului, precum și obiceiul ciudat al compozitorului de a-și scufunda capul într-o găleată cu apă de fiecare dată când se simțea obosit.
Cum a compus fără să audă
Odată cu trecerea timpului, surzenia i s-a agravat, dar nu a încetat să compună. În această perioadă, el a folosit notele cele mai joase, deoarece acestea erau cele pe care încă le mai putea auzi. În perioada în care compozitorul era aproape surd au apărut unele dintre cele mai cunoscute opere ale sale, precum Sonata „Clar de lună”, opera „Fidelio” și Simfonia a VI-a.
Spre sfârșitul vieții sale, când abia mai auzea, au fost realizate lucrări cu note mai înalte, cum ar fi Simfonia a IX-a. Istoricii susțin că el nu surzise în totalitate și era capabil să distingă tonurile joase și sunetele puternice apărute brusc.
Cea mai acceptată explicație pentru modul în care Beethoven a compus deși era surd este experiența sa anterioară, dar și talentul. Datorită talentului său extraordinar, a fost capabil să creeze toate combinațiile melodice în minte.
Ludwig van Beethoven a fost un compozitor prolific care a lăsat lumii o moștenire bogată. Acesta s-a stins din viață la doar 56 de ani, pe 26 martie 1827, mormântul său fiind în Cimitirul Central din Viena.