Dacă mănânci fructele din copacul morții poți muri. De asemenea, ramurile și frunzele sale nu trebuie atinse și, în plus, oamenii nu trebuie să stea niciodată sub el.
De ce copacul morții este atât de toxic pentru oameni
Cartea Recordurilor susține că arborele Hippomane mancinella care crește în Caraibe și în unele zone din America Centrală și de Sud este cel mai periculos copac din lume. După cum explică oamenii de știință, orice parte a acestui copac este atât de otrăvitoare încât contactul cu ea poate fi fatal.
Seva „copacului morții” are acest efect asupra organismului din cauza toxinelor pe care le conține. Pe scurt, seva conține un compus organic periculos numit forbol care este foarte solubil în apă. Așadar, dacă vă prinde ploaia în apropierea copacului mancinella, nu trebuie să vă adăpostiți niciodată sub el, deoarece seva otrăvitoare va cădea pe piele odată cu picăturile de ploaie și va provoca arsuri grave.
Fructele arborelui Hippomane mancinella sunt dulci și suculente, dar pot provoca dureri atroce care durează multe ore și chiar te pot ucide. Există unele mărturii care vorbesc de niște turiști europeni care au murit după ce au consumat fructul toxic.
Din cauza acestor proprietăți terifiante, în unele părți ale habitatului arborelui se trasează linii roșii de avertizare sau se pun semne de atenționare pe trunchiurile copacilor.
Chiar și fumul emis de lemnul copacului morții este toxic
Specialiștii susțin că fumul provenit din arderea lemnului acestui copac poate provoca inflamații oculare și chiar orbire temporară. Cu toate acestea, tâmplarii din Caraibe au folosit acest lemn timp de secole pentru a face mobilier. Pentru a realiza acest lucru, lemnul trebuie să fie tratat cu grijă și uscat la soare pentru a se neutraliza seva toxică.
Experții notează că cea mai mare amenințare la adresa vieții vine de la fructele copacului. Dacă sunt consumate, vor provoca vărsături și diaree, care pot duce în cele din urmă la deshidratare severă și chiar la deces.
Copacul morții rămâne o prezență fundamentală pentru ecosistemul regiunilor în care crește. Datorită lui, habitatul de coastă este protejat de vânturi și de procesul de eroziune, însă este important pentru oameni să stea cât mai departe de el, lăsându-l să-și facă treaba în ecosistem.