Cel mai flămând om din istorie este considerat a fi Tarrare, un francez care s-a născut în jurul anului 1770 și a avut întotdeauna un apetit excesiv. Băiatul mânca atât de mult încât părinții săi, neputând să-și permită cheltuielile cu mâncarea, au decis să-l dea afară din casă.
După evenimentul nefericit, a devenit un fel de artist stradal, prezentându-se în fiecare colț al țării ca omul care putea mânca orice. În aceste “spectacole”, Tarrare mânca coșuri pline cu mere, obiecte precum dopuri, sticlă sau pietre, dar și animale vii. Astfel de reprezentații erau destul de populare la vremea respectivă, iar Tarrare le vedea ca pe o modalitate de a câștiga bani prin satisfacerea propriului apetit.
Rolul său în război
Terrare a fost înrolat pentru a-și apăra țara, iar rolul său în timpul războiului dintre Franța și Prusia a fost oarecum important: un general credea că este posibil să folosească „darurile” lui Tarrare făcându-l pe acesta spion, deoarece putea să înghită mesajele fără nici o problema înainte sa fie prins de inamici.
Planul nu a funcționat. Se deghizase în țăran prusac, dar nu știa deloc să vorbească germană și, deși un țăran ar putea trece neobservat, a existat o altă problemă: din cauza mâncării ciudate pe care o consuma, corpul și respirația lui Tarrare duhneau în ultimul hal, lucru care a atras atenția. Deși a fost torturat ca spion, până la urmă, prusacii l-au eliberat.
Canibalism
După eliberare, cei din armata franceză l-au trimis la spital pentru a fi studiat. Tarrare s-a simțit flămând tot timpul cât a stat în spital, așa că a început să mănânce șoareci, pisici, precum și părți din cadavre umane. Cum medicii nu au găsit o soluție la problema lui, bărbatul a fost externat.
Moartea și autopsie
După ce a murit, specialiștii au decis să-i facă o autopsie – lucru care nu se făcea prea des la acea vreme deoarece era considerat o blasfemie.
În timpul autopsiei, medicii au găsit toate organele acoperite cu puroi și multe erau mult mai mari decât în mod normal, în special stomacul care abia se potrivea în interiorul corpului. Se pare că Tarrare nu avea o afecțiune psihică, cum ar fi mâncatul excesiv, ci mai degrabă o problemă fizică care îi provoca o foame continuă.