Timp de milenii, oamenii s-au temut de rabie, de multe ori înfățișându-și frica prin desene și imagini cu câini agresivi.
Dar rabia este înfricoșătoare și din alt motiv decât a unei mușcături dureroase.
De îndată ce virusul intră în corpul nostru, acesta nu numai că ne distruge corpul, dar ne dăunează și minții. Virusul pune viața în pericol și problemele pot apărea atât imediat, cât și după câțiva ani.
Virusul rabic se răspândește prin salivă, motiv pentru care cel mai obișnuit mod de infecție este prin mușcătura unui animal, de obicei câine, pisică, liliac, raton sau vulpe.
După ce pătrunde în creier, virusul provoacă o moarte rapidă și dureroasă. Este un virus neurotrop – ceea ce înseamnă că scopul său este de a infecta țesutul nervos și celulele nervoase.
Pe măsură ce virusul se înmulțește în creier, acesta începe să se lege de proteinele celulare, provocând disfuncții nervoase. Acesta este momentul în care încep anumite simptome ale rabiei.
Primele simptome care apar includ durerea şi amorţeală la locul muşcăturii, urmate apoi de alte afecțiuni: febră, tusea sau senzaţia de gât uscat, durere, arsură, mâncărime, furnicături sau amorţeală la locul muşcăturii, durere abdominală, anxietate sau nelinişte care se accentuează şi poate evolua spre agitaţie extremă.
Odată ce infecția s-a dezvoltat complet, aceasta începe să se răspândească prin nervi către organele interne și către foliculii de păr.
În ciuda faptului că sistemul nostru imunitar se luptă cu virusul, acesta se poate răspândi cu repeziciune în tot corpul. În câteva zile poate apărea coma și apoi moartea.
Dar mușcătura unui animal cu rabie nu înseamnă întotdeauna moarte sigură. Persoanele expuse la virusul rabic pot primi o serie de injecții care pot consolida sistemul imunitar și respinge atacul virusului.
Important este să ajungem cât mai devreme la medic, înainte ca virusul să ajungă în creier.