Becul Shelby de 4 waţi aflat în cazarma pompierilor din localitatea Livermore, din SUA, a fost aprins pentru prima dată în ianuarie 1901 şi de atunci nu s-a stins niciodată.

Astăzi este considerat un simbol al Americii. A fost donat pentru a-i ajuta pe pompieri să găsească lanternele cu petrol în întuneric şi de atunci a luminat neîntrerupt.

Povestea becului nemuritor este incredibilă. A intrat în Cartea Recordurilor unde este înregistrată ca „freak”, o ciudăţenie demnă de muzeul bizareriilor.

Stă atârnat de un fir de 60 de cm, de tavanul cazărmii cu numărul 4555 de pe East Street din Livermore, o localitate de care lumea a auzit deoarece găzduieşte cele mai sofisticate laboratoare de arme pentru războaiele viitorului.

Toată lumea pune aceeaşi întrebare: cum este posibil ca un bec produs în 1901, cu mijloace şi tehnologii care astăzi par rudimentare, să poată funcţiona neîntrerupt timp de un secol?

În jurul becului s-au reunit ca nişte investigatori pentru o cauză de beatificare inspectori şi ingineri, sceptici şi increduli, ajungând toţi la aceeaşi concluzie: becul Shelby de 4 waţi funcţionează efectiv şi neîntrerupt din ianuarie 1901

Care este explicaţia?

S-a lansat ipoteza că voltajul scăzut şi prin urmare absenţa unei călduri intense, perfecta montare a bulbului de sticlă ce garantează vidul din interior, grosimea robustă a filamentului de carbon şi faptul că nu a fost expus la şocul aprinderii şi stingerii care scurtează viaţa becurilor, poate fi secretul longevităţii lui.

Astăzi este strict interzis să fie atins şi oricum ar fi nevoie de o scară de pompieri pentru a ajunge la el. Pe măsură ce legenda se răspândea, generaţii de tineri chemaţi să lupte în Vietnam veneau să-l atingă şi să absoarbă din sticla călduţă esenţa vreunei protecţii magice.

Chiar şi pompierii, atunci când sunau sirenele celor cinci alarme, care indicau incendiile cele mai grave, îl mângâiau ca aducător de noroc iar nevestele însărcinate erau ajutate să-l atingă cu burta pentru a transmite fătului radiaţiile de viaţă lungă.

Pompierii au decis la un moment dat să înalţe becul. A fost chemat un electrician care trebuia să intervină pe firul originar, învelit încă în pânză.

Timp de 22 de minute, pentru prima dată în 93 de ani, becul s-a stins ca un pacient supus unui transplant cardiac, dar nu a murit. Filamentul a reînceput să emită lumină.

Din  oraşul Fort Worth staul Texas, unde un alt bec longeviv ardea neîntrerupt, într-un teatru, de 88  de ani, s-a cerut imediat descalificarea rivalului din California, pentru acele 22 de minute de „comă”.

Curatorii Guinness au emis concluzia că nu s-a întrerupt continuitatea. Astfel că relicva din America vremurilor lui Teddy Roosevelt, Thomas Edison şi a petrolului descoperit în Texas chiar în 1901, putea fi încă venerată.