Taxarea nevoilor de bază a fost întotdeauna o măsura fiscală foarte eficientă. Astăzi, în toate statele, toate produsele, inclusiv cele alimentare, sunt taxate prin așa numita TVA. Unele produse care nu sunt esențiale (tutun, alcool) sunt suprataxate, iar această taxă poartă numele de acciză.
De ce a fost o taxă pe urină în Roma antică
Spre deosebire de zilele noastre, în Roma antică urina era o marfă foarte căutată. După ce oamenii făceau pipi, urina era apoi colectată pentru a se produce amoniac, cunoscut astăzi și sub denumirea de NH3. Acest compus era utilizat în acele vremuri ca un agent de curățare foarte eficient. Unii foloseau produse pe bază de urină chiar și pentru spălatul dinților.
Urina a devenit atât de folosită de către populația romana încât, în secolul I d.Hr., împăratul Nero a decis să impună o taxă pentru colectarea urinei însă a fost în vigoare pentru foarte puțin timp.
Această taxă a fost abrogată, dar a fost restabilită de către împăratul Vespasian care, după moartea lui Nero, a moștenit un imperiu cu vistieria goală. Pentru a reconstrui imperiul și pentru a umple vistieria, Vespasian a obligat populația să plătească taxe pentru o serie de activități, inclusiv pentru colectarea urinei.
Celebra expresie „Banii nu au miros” îi aparține lui Vespasian
Roma avea atunci 144 de latrine publice (pe lângă bai), fiind locuri foarte populare de discuții între cetățeni. Atunci când Vespasian a anunțat taxa, aceasta l-a înfuriat chiar și pe fiul său, Titus, care a decis să-i reproșeze tatălui său că noua taxă este ridicolă.
Ca răspuns, împăratul ar fi luat o monedă provenită din taxa pe urină și ar fi trecut-o pe lângă nasul urmașului său. Apoi l-a întrebat „Te deranjează mirosul?”. Fiul nu a simțit nimic. „Totuși, provine din urină”, ar fi spus împăratul, concluzionând că „Banii nu au miros”.
Deși a fost scrisă de istoricul Suetoniu ca o anecdotă, povestea arată lupta împăratului pentru a echilibra bugetul Romei după ce a imperiul fost aproape de faliment după moartea lui Nero.
Nu se știe exact câți bani a strâns împăratul prin această taxă ciudată. Pe de altă parte, faima lui Vespasian a fost pentru totdeauna asociată cu urina. Chiar și astăzi, pisoarele publice din Roma poartă denumirea de „vespasiano”.