Radioactivitatea inspiră teamă de zeci de ani, mai ales după dezastre precum cel de la Cernobîl. Cu mult înainte de acesta, un bărbat a ales să le arate oamenilor, în fața ochilor lor, că el nu se teme deloc. Gestul său i-a lăsat pe mulți fără cuvinte.
Un specialist care lucrase cu materiale radioactive
Galen Winsor nu era un simplu căutător de senzații. Era chimist nuclear și lucrase încă din anii 1950 cu materiale radioactive. A activat la instalația nucleară de la Hanford, în statul Washington, unde a participat inclusiv la procesarea plutoniului. Tot acolo se ocupa de măsurarea și controlul stocurilor de combustibil nuclear.
Experiența aceasta i-a format o convingere fermă: pericolele radiației ar fi fost mult exagerate, iar industria nucleară ar fi fost prea strict reglementată. Ca să-și răspândească ideile, a străbătut Statele Unite cu prelegeri, apariții la radio și materiale video. Multe dintre aceste evenimente au fost organizate sub patronajul grupării conservatoare John Birch Society, mai ales în nord-vestul țării.
Demonstrația din 1985
Momentul cel mai discutat a avut loc în 1985 și a fost surprins pe video. În timpul unei conferințe, Winsor a ridicat un recipient în care spunea că se află oxid de uraniu radioactiv.
Le-a povestit apoi spectatorilor că autoritățile din Washington ar fi trimis doi agenți la casa lui, ca să-i confiște probele de uraniu. Pentru ei a folosit cuvântul „Gestapo”, ceea ce arată cât de critic era față de controalele oficiale.
Apoi a făcut ce nimeni nu se aștepta. A dus pulberea la gură și a înghițit-o. Imediat după aceea și-a apropiat un contor Geiger de limbă, iar aparatul a înregistrat radiație.
Ironia lui Winsor: a declarat că, după ce făcuse asta, devenise „deșeu nuclear de nivel înalt” și că, potrivit reglementărilor federale, ar trebui îngropat la 900 de metri adâncime, în Carlsbad, New Mexico. A recunoscut singur că publicul „înnebunea” la această demonstrație.
Ce s-a întâmplat cu el după aceea
Galen Winsor a murit în 2008, la 82 de ani, adică la peste două decenii după acel gest. Necrologul nu a precizat cauza decesului, ceea ce a lăsat loc speculațiilor.
Videoclipul a reapărut de mai multe ori pe internet. Unii comentatori îl numesc „o legendă absolută” și susțin că viața lungă a lui Winsor ar dovedi că cantitățile mici nu sunt periculoase.
Ce spun specialiștii
Specialiștii în sănătate și radiații avertizează însă clar că ingerarea uraniului nu este sigură. Uraniul este un metal greu, toxic din punct de vedere chimic, indiferent de radioactivitatea sa.
Pericolul pentru rinichi: potrivit How Stuff Works, doar 25 de miligrame pot provoca leziuni grave la rinichi, iar 50 de miligrame pot fi letale.
Întrebarea fără răspuns: nu se știe sigur dacă pulberea înghițită de Winsor era într-adevăr uraniu pur și în cantitatea pe care o sugera. Acest lucru nu a fost niciodată clarificat pe deplin.
Povestea lui Galen Winsor rămâne un episod ciudat și controversat din relația oamenilor cu energia nucleară. Pentru el a fost o dovadă a convingerilor sale și o încercare de a combate ceea ce numea isterie. Pentru ceilalți, este mai degrabă un avertisment: dezbaterea despre efectele radiațiilor în doze mici continuă, dar nimeni nu ar trebui să încerce să o încheie înghițind uraniu.