Până în ziua de azi, anul 1816 este recunoscut drept cel mai rece an documentat din istorie.
Perioada a fost marcată de ninsori vara, foamete răspândită și epidemii fără precedent în întreaga lume. Ce catastrofă a declanșat schimbarea globală?
Ce a provocat răcirea vremii
Cercetătorii moderni atribuie răcirea accentuată erupției vulcanului Tambora de pe insula Sumbawa, din Asia de Sud-Est.
Erupția vulcanului din anul 1815 a degajat cenușă în atmosferă, a provocat un cutremur, un tsunami și a ucis, direct sau indirect, 71 000 de oameni care au avut ghinionul de a fi în apropiere.
Masele uriașe de oxid de sulf aruncate în stratosferă au contribuit la răcirea climei care a durat între anii 1816 și 1819. Europa de Vest și America de Nord au avut vreme foarte rece și neobișnuită.
Primăvara rece a oferit europenilor ploi abundente cu grindină și ninsori în primele două luni ale verii. Râurile s-au revărsat, direcția musonilor s-a schimbat.
În America de Nord a existat o ceață uscată constantă pe care nici vântul și nici ploaia nu o puteau dispersa.
Vremea neobișnuită a dus populația din Europa și America în pragul dispariției din cauza înfometării. Au apărut epidemii de febră tifoidă și tulpini noi de holeră.
În Europa, situația a fost agravată de recentele războaie napoleoniene. Prețurile la produsele alimentare au crescut de 10 ori. Un val de tulburări și răscoale a cuprins lumea întreagă.
De asemenea, foametea a dus la o migrație accentuată de populație din Europa în America, unde călătorii au rămas uimiți să vadă ca și aici era aceeași situație.