Barajul Banqiao a fost construit pe râul Ru, din China, ca parte a unui proiect de control al inundațiilor și asigurarea generării de energie electrică.
Construcția a fost un răspuns la inundațiile severe din bazinul râului Huai din 1949 și 1950. Barajul a fost finalizat în iunie 1952, dar, din cauza absenței datelor hidrologice, standardul de proiectare a fost mai mic decât trebuia.
În noaptea de 7 spre 8 august 1975, o mulțime de oameni îngrămădeau frenetic saci de nisip pentru a întări barajul Banqiao, în timp ce erau loviți de taifunul Nina, cea mai mare furtună înregistrată în regiune.
Au fost într-o cursă contracronometru cu râul Ru aflat în creștere rapidă și salvarea barajului și viața a milioane de oameni care locuiau în aval. Era o cursă pe care nu știau dacă o vor câștiga.
Chiar după ora 1 dimineața, cerul s-a curățat de nori și stelele au apărut. A fost un calm ciudat până când s-a auzit un sunet asurzitor.
Barajul rupt. Foto: Wikimedia
Un supraviețuitor și-a amintit că „suna ca și cum cerul se prăbușea și pământul se spărgea”. Echivalentul a 280.000 de piscine de olimpice au explodat din barajul ruinat, inundând orașe întregi și luând peste 200.000 de vieți.
Reacția în lanț a dus la prăbușirea altor 62 de baraje, dintre care unele au fost bombardate în mod intenționat de avioane militare în încercarea de a controla traiectoria apei.
Valul rezultat, de 10 km lățime și până la 7 metri înălțime, s-a revărsat pe câmpiile joase cu o viteză de aproximativ 50 km/h și a măturat o zonă de 55 km lungime și 15 lățime, creând 12.000 km pătrați de lacuri temporare. Șapte orașe au fost complet inundate, precum și numeroase comunități rurale.
Barajul Banqiao.Foto: baidu.com
Timp de 30 de ani, autoritățile chineze au ținut secret numărul de victime. Potrivit guvernului chinez, 26.000 de decese au fost cauzate de inundații și alte 145.000 s-au înregistrat în zilele următoare din cauza epidemiilor și foametei.
Totuși există estimări care indică faptul că numărul total al victimelor dezastrului a fost de 230.000.
