Misteriosul trib antic al oamenilor fără cap

Tribul oamenilor fără cap

Conform documentelor istorice, tribul Blemmyes arăta ciudat, fiind descris ca oameni fără cap. Cu toate acestea, aveau ochii, nasul și gura localizate pe piept.

Aceste caracteristici fac ca informațiile despre acest misterios grup etnic să fie extrem de interesante.

În antichitate, tribul cunoscut sub numele de Blemmyes era numit după un anume rege Blemis. Diverse surse medievale spun că acești oameni ajungeau la 1,80 sau 3 metri înălțime. În plus, se spune adesea că erau canibali.

Încă din antichitate (secolul al V-lea î.Hr.), Herodot a descris tribul Blemmyes în Istoriile lui Herodot. Potrivit istoricului grec, acești oameni nu aveau cap, dar ochii, nasul și gura lor erau situate pe piept.

Și alți scriitori menționează Tribul Blemmyes

Ilustrație din 1445 reprezentându-l pe Alexandru cel mare întâlnind oameni fără cap

Herodot nu este singurul care susține că a existat un trib cu un aspect atât de special. Scriitorul roman, Pliniu cel Bătrân, susținea că oamenii fără cap sunt reali. Potrivit lui, aceștia au trăit cândva în Etiopia. Sunt descriși și în alte scrieri romane, deoarece ar fi amenințat Egiptul de mai multe ori în secolul al III-lea d.Hr.

Scriitorul și dramaturgul William Shakespeare a descris oameni cu ochii, nasul și gura pe piept în piesele The Wives Wives of Windsor (1602) și Othello (1605). Singura diferență este că scriitorul îi numește antropofagi.

De-a lungul a peste 2.000 de ani de istorie, numeroase raportări despre oameni fără cap au apărut în Europa.

Desen din 1493 apărut în Cronica de la Nürnberg

De exemplu, în 1211, un cercetător pe nume Fermes a susținut că a întâlnit tribul pe o insulă din Etiopia. Cercetătorul a descoperit că persoanele cu acest aspect special aveau o înălțime imensă (peste 3,6 m). 100 de ani mai târziu și scriitorul Sir John Mandeville a susținut că i-a văzut.

Mitologia creaturilor umane cu fețele pe piept are o istorie de peste două milenii și a influențat aspecte ale culturii din Occident. De la împodobirea hărților, a manuscriselor, a bisericilor, până la prezentarea ca fapt științific și apariția în literatură. Chiar și astăzi, ei continuă să intrige și să trezească imaginația oamenilor pasionați de mistere și istorie alternativă.

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l prietenilor tăi!