10 lucruri surprinzatoare despre creierul uman

Creierul uman este cel mai complex organ al corpului omenesc, care continua sa-i fascineze pe cercetatori.
Va prezentam mai jos o serie de curiozitati legate de creierul uman. (sursa: blog.bufferapp.com)

– Creierul este mai creativ atunci când este obosit. Există persoane care lucrează mai mult şi mai bine dimineaţa, în timp ce altele o fac după miezul zilei. Indiferent din ce categorie face parte o persoană, aceasta preferă să rezolve probleme, să răspundă la întrebări sau să ia decizii în cel mai bun moment al ei, fie dimineaţa, fie după-amiaza.

Însă daca este vorba despre a face ceva creativ, cel mai bun moment este acela în care creierul este obosit şi nu mai funcţionează în modul cel mai eficient. Atunci când este obosit, creierul nu mai este capabil să se concentreze asupra unui anumit lucru sau să facă conexiuni între idei şi concepte, însă este deschis la idei noi și creează tipare diferite de gândire.

-Stresul modifică dimensiunea creierului. Se pare că stresul afectează în aşa măsură creierul, încât îi poate chiar reduce dimensiunile. Pentru a testa acest lucru, s-a realizat un studiu pe şobolani care au fost expuşi unui stres cronic. S-a constatat că hippocampusul din creierul lor se micşorase. După acest experiment, oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă stresul conduce la reducerea dimensiunilor creierului sau dacă persoanele cu un creier de dimensiuni mai reduse sunt predispuse la stres. Ei au concluzionat că stresul poate fi un factor care contribuie la modificarea creierului.

-Creierul nu funcţionează optim atunci când trebuie să facă mai multe lucruri odată. Multitasking-ul a fost mereu încurajat şi apreciat, dar dacă ne gândim mai bine, este practic imposibil să facem mai multe lucruri odată; ceea ce facem noi şi numim multitasking este o alternare a mai multor activităţi într-un anumit interval de timp, însă în mod literal, nu putem face mai multe lucruri odată. În cartea Brain Rules se explică cât de dăunător poate fi multitasking-ul pentru creie; marginea de eroare creşte la un procent de peste 50%, iar durata de timp folosit pentru multitasking se dublează.

Multitasking-ul presupune că acordăm mai puţină atenţie fiecărui lucru pe care îl facem şi probabil greşim mai mult. Multitasking-ul epuizează resursele creierului, pentru că în timp ce încercăm să facem Activitatea A şi Activitatea B în acelaşi timp, creierul nostru, care nu le poate face pe amandouă odată, trece de la una la alta, irosind o mare cantitate de energie doar pentru această schimbare. Un studiu realizat în Paris a demonstrat că atunci când creierul este solicitat pentru două sau mai multe activităţi odată, el îşi împarte energia şi resursele între cele două, în aşa fel încât persoana în cauză nu le poate realiza la capacitatea maximă.

-„Puiul de somn” este foarte benefic pentru creier. Se ştie deja că somnul este foarte important pentru creier, dar se pare că şi „puiul de somn” are un rol semnificativ. Potrivit unui studiu, „puiul de somn” zi de zi îmbunătăţeşte memoria. Într-un studiu, participanţilor li s-a cerut să memorizeze nişte ilustraţii, după care au avut 40 de minute de pauză, în care unii au tras un pui de somn, iar alţii au stat treji. După aceea, au fost testaţi pentru a vedea cine memorizase mai bine ilustraţiile şi s-a constatat că aceştia erau cei care dormiseră în pauză. Concluzia a fost că „puiul de somn” întăreşte memoria. „Puiul de somn” ajută de asemenea, la o mai rapidă asimilare de cunoştinţe, motiv pentru care este recomandat studenţilor şi elevilor, în timpul examenelor. Potrivit cercetărilor recente, partea dreaptă a creierului este mai activă în timpul unui pui de somn decât partea stângă. De aceea, în timp ce partea stângă „se odihneşte”, partea dreaptă „face curat” în fişierele temporare, trimiţând informaţii în partea în care se înmagazinează informaţia de lungă durată şi consolidează informaţiile din memorie.

-Vederea întrece celelalte simţuri. Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte, lucru care este adevărat, deoarece creierului îi este mai uşor să reţină o imagine decât ceva scris. Creierul vede scrisul ca o serie de mici desene, pe care, pe baza unor anumite caracteristici trebuie să le identifice şi apoi să le citească, lucru care ia mai mult timp decât înregistrarea unei imagini.

-Introversiunea şi extroversiunea provin din părţi diferite ale creierului. Dacă până acum se credea că persoanele introvertite sau extrovertite sunt aşa fără nicio explicaţie, cercetătorii au descoperit că există diferenţe la nivelul creierului între aceste persoane. Este vorba despre diferenţe între sistemul de dopamină, care în cazul extrovertiţilor, îi împinge spre lucruri noi, îi face să se supună riscurilor, sau să se bucure de lucruri neobişnuite sau surpinzătoare. De asemenea, diferenţa între persoanele extrovertite şi introvertite constă în felul în care creierul acestora răspunde stimulilor. În cazul persoanelor extrovertite, stimulii trec prin zona unde are loc procesarea celor cinci simţuri, în timp ce, în cazul persoanelor introvertite, stimulii trec prin zone asociate cu memoria, planificarea şi rezolvarea problemelor.

-Oamenii care fac greşeli sunt mai acceptaţi şi mai plăcuţi de către cei din jur. Acest lucru se datorează Efectului Pratfall. O persoană care nu greşeşte niciodată sau de foarte puţine ori nu este prea plăcută şi admirată de cei din jur. Aşa-zisa perfecţiune creează distanţă şi un aer de invincibilitate care nu este prea atrăgător. Acesta este motivul pentru care nu ne plac oamenii care par perfecţi.

-Meditaţia are efecte pozitive asupra creierului. Cu cât medităm mai mult, cu atât suntem mai puţin supuşi anxietăţii. De asemenea, meditaţia creşte nivelul de creativitate, îmbunătăţeşte memoria, reduce nivelul de stres şi chiar măreşte cantitatea de materie cenuşie din creier.

-Exerciţiul fizic are un efect pozitiv asupra creierului. Exerciţiul fizic nu numai că este benefic pentru corp, dar are un impact pozitiv şi asupra creierului. În timpul exerciţiului fizic, corpul eliberează o proteină numită BDNF, care protejează şi repară neuronii memoriei. În acelaşi timp, eliberează şi endorfină, care luptă împotriva stresului, blochează durerea şi este asociată cu euforia.

-Creierul poate fi păcălit. De multe ori suntem surprinşi de cât de repede trece timpul, dar dacă „păcălim” creierul, putem avea senzaţia că nu trece chiar atât de repede. Creierul adună informaţiile pe care le primeşte şi le organizează în aşa fel încât să aibă sens pentru noi, lucru pe care nu trebuie să-l mai facă în cazul informaţiilor care se repetă. Însă, dacă primeşte informaţii noi, trebuie să-şi ia timp să le organizeze şi pe acestea, lucru care ia timp, motiv pentru care ne transmite senzaţia că timpul trece mai încet.