Un om de știință rus a încercat să creeze un hibrid om-cimpanzeu

Cimpanzeu. Foto: IFLScience via wikimedia

Illya Ivanov a fost un biolog rus născut în 1870, care a devenit specialist în domeniul inseminării artificiale. După ce a obținut succesul, a decis să caute alte provocări și a început să colecteze spermă de animale pentru a face experimente. Așa i-a venit ideea de a încrucișa omul cu cimpanzeul.

Ivanov era specialist în extragerea și implantarea materialului seminal de cal și putea să insemineze 500 de iepe cu materialul seminal al unui singur armăsar. Așa a început cu ideea de hibridizare prin crearea unor încrucișări între zebră și măgar, șoarece și șobolan sau antilopă cu vacă.

Încercarea lui Illya Ivanov de a crea hibridul om-cimpanzeu

În 1910, omul de știință a comunicat unui grup de zoologi că el crede că ar fi posibil să creezi un animal hibrid om-cimpanzeu.

Șansa sa a venit după Revoluția Rusă din 1917. Astfel, în 1924 l-a convins pe Salin, iar autoritățile bolșevice i-au acordat finanțare pentru a-și testa ideile în Guineea, Africa de Vest.

În cererea sa către Stalin, a subliniat că face acest experiment pentru a demonstra teoria lui Darwin despre cât de asemănători suntem cu maimuțele, lucru ce ar fi trebuit să fie o lovitură dată religiei. Cu toate acestea, este posibil ca guvernul bolșevic să fi fost interesat să creeze super-soldați cu ajutorul cercetărilor lui Ivanov.

Ajuns în Africa, omul de știință a încercat să insemineze trei femele cimpanzeu cu material seminal uman, dar nu a reușit. Apoi a inseminat femei africane cu spermă de cimpanzei, însă nici de această dată nu a reușit.

Illya Ivanov. Foto: wikimedia

La sfârșitul cercetărilor din Africa, Illya Ivanov a reușit să aducă cimpanzei în laboratorul său de la Moscova, iar după aceea a recrutat femei sovietice dornice să participe la experiment. Deși a găsit 5 doritoare, cimpanzeii au murit înainte de începerea experimentelor.

În 1930, omul de știință a căzut în dizgrație. Stalin era fermecat de teoriile tânărului inginer Trofim Lysenko, care respingea genetica și selecția naturală, susținând lamarckism-ul (o teorie care spune că oamenii pot transmite generațiilor următoare caracteristicile dobândite prin utilizare sau neutilizare).

Diferența de opinie științifică a primit același tratament ca și diferența de opinie politică. În decembrie 1930, bătrânul om de știință a fost arestat și exilat în Kazahstan. A murit un an mai târziu din cauza unui accident vascular cerebral.

Recomandări