Moartea micuței Rosalia Lombardo a fost cu greu acceptată de tată. În dorința de a face față morții fiicei sale de 2 ani, acesta a dus-o la chimistul Alfredo Salafia pentru a o îmbălsăma.
Cunoscută sub numele de Frumoasa Adormită, fetița a murit în 1920 din cauza unei pneumonii severe. Corpul ei – deși expus constant la lumină – rămâne extrem de bine conservat, chiar și după 100 de ani de la trecerea în neființă.
După ce cadavrul fetiței a fost mumificat cu o tehnică inovatoare în timp și durată, a fost expus în Catacombele Capucinilor din Palermo, Italia. Corpul ei poate fi găsit acolo chiar și astăzi, iar organele sale sunt în stare excelentă și se deteriorează foarte încet, conform studiilor cu raze X.
Mulți oameni, care au vizitat locul unde este expusă fata, spun că în anumite momente ale zilei aceasta deschide și închide ochii. Declarația i-a înspăimântat pe unii, iar alții cred că fata încă mai trăiește datorită conservării.
Dar, în realitate, ochii ei nu sunt închiși complet. Așadar, în funcție de incidența luminii și de poziția privitorului, ochii i se luminează diferit, dând impresia că clipește.
La câțiva ani de la moartea chimistului Alfredo Salafia, un grup de cercetători de la un institut din Bolzano, Italia, a avut acces la notele personale ale medicului privitoare la îmbălsămarea micuței Rosalia Lombardo. Astfel, aceștia au descoperit tehnica pe care a folosit-o pentru mumificare.
Folosind formaldehidă și apă, el a dezinfectat corpul fetei și a eliminat bacteriile existente folosind săruri de zinc. De asemenea, a aplicat alcool pentru a usca corpul fetei și a-i permite să înceapă mumificarea.
Pentru a preveni înmulțirea ciupercilor de pe corp, el a folosit acid salicilic. De asemenea, a utilizat glicerină pentru a preveni uscarea excesivă a țesuturilor corpului.
Există și alți factori care au fost esențiali pentru succesul îmbălsămării, cum ar fi aerul uscat al catacombelor și aplicarea parafinei pe fața Rosaliei, favorizând conservarea sa perfectă de-a lungul anilor.