Efectul cobra descrie un fenomen care apare atunci când cineva se confruntă cu ceva opus față de ceea ce se aștepta. De exemplu, încercările Guvernului de a rezolva problemele de mediu, sociale sau economice cu ajutorul unor măsuri aparent rezonabile și logice duc adesea la un efect opus. Cum și de ce se întâmplă acest lucru?
Cel mai interesant exemplu în care o încercare de a rezolva o problemă a dus la creșterea problemei în sine vine din istorie. Pățania autorităților britanice a dat naștere la termenul de „efectul cobra”.
De unde vine denumirea de efectul cobra?
În India trăiesc zeci de specii de șerpi veninoși. În fiecare an, în jur de 1 milion de oameni sunt mușcați de șerpi, iar 50.000 mor. Problema i-a îngrozit pe britanici în timpul colonizării Indiei (1858-1947).
Pentru a rezolva această problemă, autoritățile britanice din Delhi au venit cu o „strategie” de reducere a numărului de șerpi veninoși din oraș, oferind o mică recompensă pentru fiecare șarpe mort. Anunțul a fost bine primit de către populație deoarece, în India, milioane de oameni trăiau sub pragul sărăciei, iar recompensa era bine-venită.
La început, răspunsul populației părea să fie la înălțimea așteptărilor. Totuși, cu timpul, mulți indieni au realizat că ar putea face o adevărată afacere din asta. Astfel, au apărut crescătorii ilegale de cobre.
Când britanicii și-au dat seama, au suspendat imediat recompensele. La anunțul că recompensele au fost suspendate, indienii au eliberat șerpii pe care îi aveau în captivitate, deoarece nu mai aveau nicio valoare.
Deci, în loc să rezolve problema, această inițiativă a avut un rezultat opus – străzile din Delhi s-au umplut de cobre crescute pentru recompensă.
Expresia „efectul cobra” a prins rădăcini în economie și marketing, dar în viața de zi cu zi a oamenilor obișnuiți nu este folosită atât de des. Deși acest efect este studiat și dezbătut de către economiști, morala sa se poate traduce foarte simplu: acțiunile insuficient gândite duc la opusul rezultatului scontat.