
De foarte mult timp, oamenii de știință încearcă să explice fenomenul gâdilatului. Ce se petrece în corpul nostru când ne gâdilăm?
Există două tipuri de gâdilat: unul ușor și celelalt dur și deranjabil. Varianta ușoară poartă numele de knismesis, iar varianta dură – gargalesis.
Gâdilatul este declanșat de mișcări și atingeri în zonele vulnerabile cum sunt picioarele, subrațul și zona burții. Ceea ce este interesant, este faptul că, majoritatea oamenilor nu se pot gâdila singuri.
Răspunsul la atingerile ușoare avertizează corpul uman că ceva străin ne amenință, precum un țânțar sau un păianjen. Reacția la atingerile dure este ceva mai complexă.
Cum explica știința faptul ca nu ne putem gâdila singuri?
Este vorba despre lipsa de surpriză. Un studiu realizat în anul 1998 la University College London a arătat că atunci când cineva încearcă să se gâdile, creierul reduce intensitatea senzațiilor prin suprimarea semnalelor din cortexul somatosenzorial – zona creierului care procesează atingerea.
Cu toate acestea, dacă altcineva ne gâdilă, creierul nu știe ce se va întâmpla și acest mecanism nu funcționează, iar noi trebuie să suportăm aceste atingeri.
De ce râdem când suntem gâdilați?
Atunci când suntem gâdilați, hipotalamusul (partea din creier responsabilă de instinctele noastre de bază, precum foamea, setea sau atracția fizică) se activează.
Odată cu hipotalamusul, gâdilatul stimulează și nervii responsabili de transmiterea durerii către creier.