Când conducem o mașină sau mergem cu bicicleta, viteza noastră este măsurată în kilometri pe oră. Dar când te urci pe o barcă, aceste măsurători se schimbă și termenul nod este folosit pentru a măsura cât de repede mergi.
De ce se folosesc noduri pentru viteză și ce reprezintă ele?
Marinarii din Antichitate obişnuiau să estimeze cât de repede se deplasau navele lor aruncând o bucată de lemn sau un alt obiect care plutea peste prova (partea anterioară a navei) şi apoi observând perioada de timp care trecea înainte ca pupa să treacă de acel obiect.
Spre sfârșitul secolului XVI, marinarii au început să folosească un instrument special pentru a estima viteza de navigare a vasului.
Noduri erau legate la intervale uniforme pe lungimea unei sfori şi apoi un capăt al sforii, care avea ataşat de el o bucată de lemn, era aruncat în urma ambarcaţiunii.
Când vasul se mişca înainte, sforii i se permitea să se întindă liber pentru o perioadă de timp specifică, care era de cele mai multe ori urmărită cu ajutorul unei clepsidre.
În trecut au existat dezacorduri între diferite țări cu privire la măsurarea exactă a unei mile marine, care se bazează pe circumferința Pământului. În 1929, mila marină internațională a fost standardizată la 1.852 metri.
Astfel, un nod este o unitate de măsură pentru viteză având valoarea egală cu 1 milă marină pe oră.
O milă marină este diferită de o milă terestră, iar aceasta din urmă se bazează pe distanța de mers pe jos. Romanii au definit mai întâi o milă terestră drept 1.000 de pași.
