Datorită proprietăţilor sale curative aloe vera era numită de vechii egipteni “planta nemuririi”. Ei o puneau printre darurile funerare înmormântate împreuna cu faraonii, pentru a asigura, chiar si dupa moarte, sanatate spiritului faraonului. Cu sute de ani în urma, africanii agatau planta în manunchiuri deasupra usii pentru a alunga spiritele malefice.
Ea este, fără indoială, una dintre cele mai acceptate plante medicinale din istoria umanităţii. Aloe vera conţine peste 200 de compuşi activi, dintre care 20 de minerale, 18 aminoacizi şi 12 vitamine. Prezenta acestor substante în compozitia chimică a plantei, asigură un efect de vindecare a tăieturilor si juliturilor.
Aloe vera contine un complex extraordinar de bogat de substante, dar pentru început putem spune ca doua sunt cele mai importante:
– aloina, situata imediat sub coaja frunzei, un lichid galben laptos cu gust amar, folosit de secole ca laxativ (utilizat sub forma de praf)
– gelul de Aloe vera, un lichid vâscos situat în interiorul frunzelor.
Principalul dezavantaj care a facut ca folosirea aloei sa nu fie atât de raspândita pe cât este de eficienta în tratarea atâtor afectiuni, a fost instabilitatea accentuata a gelului extras din frunze. Dupa taierea unei frunze, sucul obtinut prin stoarcerea acesteia se oxideaza foarte rapid daca nu este prelucrat în decurs de doua ore, pierzându-si drastic din calitatile curative (aproximativ 95 % din principiile active sunt oxidate si atacate de microorganisme).
În urma a numeroase cercetari în mari institute ale lumii s-a constatat ca stoparea procesului oxidarii (si în consecinta pastrarea tuturor principiilor active din planta) se poate face prin adaugarea unor antioxidanti naturali, cum ar fi vitaminele naturale A,C si E. Gelul Aloe vera este astfel stabilizat si rezista o perioada lunga de timp dupa recoltarea frunzei, pastrându-si intacte toate calitatile terapeutice.
În compozitia chimică a frunzei de Aloe vera se găsesc:
– 18 aminoacizi din cei 22 necesari organismului (7 din cei 8 esentiali: valină, leucină, izoleucină, fenilalanină, metionină, lisină si threonină), prin care se asigură dezvoltarea si refacerea masei musculare
– vitamine: A, B1, B2, B6, B9, B12, C si E
– minerale: fier, calciu, magneziu, cupru, crom, iod, seleniu, mangan, zinc, sodiu, potasiu
– alte substante prezente în frunza de Aloe vera sunt sterolii (colesterină, sitosterol, campesterol, lupeol), hormonii (auxine si gibereline ), lignină si saponine.
Planta are efect antiseptic, dezinfectant, antiinflamator, antifungic local si poate chiar stimula regenerarea celulara. Gelul de aloe are proprietăţi antiinflamatorii, detoxifiante şi de stimulare a colagenului, fiind ideal în tratamentele cosmetice de întreţinere a pielii. Acesta intareste sistemul imunitar şi ajută la tratarea anumitor probleme ale pielii precum eczemele şi psoriazisul. În acelaşi timp, un consum regulat de aloe normalizează tranzitul intestinal, promovând sănătatea sistemului digestiv, creşte absorbţia de proteine, ameliorează arsurile la stomac şi are efect calmant asupra gingiilor şi ţesuturilor bucale moi.
Indicatii terapeutice:
– ajuta la organismul in eliminarea mai rapida a toxinelor
– reduce riscul de boli cardiovasculare si colesterolul, facand sangele mai subtire
– imbunatateste digestia si ajuta la normalizarea tranzitului intestinal, este eficienta in tratarea constipatiei
– ajuta in curele de slabire si reducere a greutatii corporale
– mareste energia datoria continutului de vitamine si minerale
– imbunatateste sistemul imunitar
– grabeste vindecarea ranilor, taieturilor, arsurilor usoare sau iritatiei pielii
– in aplicatii locale poate ajuta la ameliorarea psoriazisului si dermatitei seboreice
– echilibreaza flora bucala sau intestinală
– repara colagenul si combate efectele imbatranirii, mai ales în combinație cu vitamina A
– hidrateaza pielea, pastrand-o elastica, sanatoasa si stralucitoare
– ajuta la reducerea inflamatiilor locale
– imbunatateste sanatatea dintilor, elimina probleme grave precum gingii sangerande sau ulceratii orale
Contraindicatii
Administrată intern, Aloe vera provoacă diaree, ceea ce poate duce la scăderea nivelului potasiului în sânge. De asemenea, dacă este administrată pe o perioadă lungă de timp, poate provoca crize de colită.
Nu trebuie administrată copiilor mici şi femeilor însărcinate sau care alăptează deoarece poate cauza malformaţii ale fătului şi sângerări puternice sau chiar avort spontan.
Aloe vera este contraindicată în cazurile de uremie (uree în cantitate excesivă în sânge) sau în boli ale rinichilor ori ale ficatului.
Cultivati Aloe vera in casa sau gradina
Inmultirea plantei de Aloe vera se face prin butasi, care vor fi separati de planta-mama si mutati in pamant nisipos, in perioada mai-iunie. Planta trebuie udata des, avand grija ca excesul de apa duce la putrezirea radacinii. Iarna, Aloe vera se tine la 12-14 grade Celsius, in locuri luminoase, iar vara are nevoie de multa caldura, soare si umezire moderata. Frunzele se culeg abia când planta împlineşte 3 ani. Seva se scurge când se taie frunza, iar gelul provine din celulele bogate în mucilagiu din miezul frunzei.
Preparate cu Aloe vera
Suc proaspăt de aloe – se taie două frunze de la care se strânge tot sucul care se scurge. Se păstrează într-o sticlă închisă ermetic şi se bea câte o lingură înaintea fiecărei mese principale. Tratamentul poate dura între 7 si 30 de zile şi ajuta sistemul imunitar pe timp de iarna.
Tinctură – se ia o frunză de aloe cu o maturitate de minimum patru ani şi se taie în bucăţele. Timp de două săptămâni se lasă la macerat în 200 ml alcool, după care se strecoară preparatul şi se pune în sticle mai mici. Se administrează de trei ori pe zi câte o linguriţă cu tinctură diluată într-un pahar cu apă. Se recomandă în utilizarea pentru: colită intestinală, crampe musculare şi constipatie cronică.
Cataplasme – se obţine un gel prin mixarea unei frunze timp de două minute şi se foloseşte proaspăt. Se înmoaie o bucăţică de tifon steril în gel proaspăt de aloe şi se aplică pe zona afectată de diverse răni. Planta are efect cicatrizant şi ajută la vindecarea rapidă a oricărui tip de plagă. Alte recomandări: escoriaţii, erupţii cutanate, foliculite, mască pentru față cu efect răcoritor.