Un nou studiu publicat în revista Nature a stabilit că ctenoforele, cunoscute și sub numele de meduze pieptene, au fost primele ființe care s-au ramificat din arborele vieții animale. Se estimează că acestea au trăit acum aproximativ 600-700 de milioane de ani.
Cercetătorii au descoperit primul animal din lume
Oamenii de știință au folosit o abordare inovatoare bazată pe analiza structurii cromozomiale pentru a ajunge la un răspuns definitiv într-o dispută care a intrigat comunitatea științifică de ani de zile. Ei știau că ctenoforele și bureții erau cei mai „puternici” candidați pentru a ocupa primul loc în evoluția regnului animal. Totuși, o analiză amănunțită a genelor a confirmat că bureții ocupă de fapt locul al doilea.
Potrivit cercetătorilor, înțelegerea relațiilor evolutive dintre diferitele ramuri ale vieții animale va contribui la elucidarea modului în care trăsăturile esențiale ale biologiei, precum sistemul nervos, mușchii și tractul digestiv, au evoluat de-a lungul timpului.
„Cel mai recent strămoș comun al tuturor animalelor a trăit probabil acum aproximativ 600-700 de milioane de ani. Este dificil de știut cum arătau aceste ființe, deoarece aveau corpuri moi și nu au fost găsite fosile. Totuși, putem folosi comparațiile între animalele vii pentru a înțelege mai bine strămoșii noștri comuni”, a declarat Daniel Rokhsar, profesor de biologie moleculară și celulară la Universitatea din California, SUA, într-un comunicat.
Ctenoforele sunt creaturi marine cu corp gelatinos și transparent, care se deplasează prin intermediul unor structuri numite cili și măsoară câțiva centimetri.
Comparând cromozomii diferitelor animale și organisme non-animale, cercetătorii au descoperit că ctenoforele împărtășesc combinații specifice de gene cu non-animalele, în timp ce bureții și alte animale au un aranjament genetic diferit.
„Această descoperire a fost o dovadă crucială – am identificat rearanjamente genetice comune între bureți și non-ctenofore. În schimb, ctenoforele semănau mai mult cu non-animalele. Cea mai simplă explicație este că ctenoforele s-au separat înainte ca aceste rearanjamente să apară”, a explicat cercetătorul.
Urmele acestui eveniment evolutiv antic sunt încă evidente în genomul animalelor, chiar și după milioane de ani, subliniază oamenii de știință. „A trebuit să efectuăm analize statistice riguroase pentru a ne asigura că acest semnal este clar și nu doar ceva aleatoriu, având în vedere grupurile relativ mici de gene implicate și divergența de un miliard de ani dintre animale și non-animale. Dar semnalul există”, a declarat Rokhsar.