Oamenii au trasaturi unice si sunt, posibil, cea mai ciudată specie care a trăit vreodată. Avem creiere foarte mari care ne permit să construim gadget-uri complicate, să înțelegem concepte abstracte și să comunicăm folosind un limbaj. Cum a fost posibil ca o creatură atât de bizară să evolueze?
Acum 60 – 30 milioane de ani
Animale sociale – trăind în grupuri
Primele primate, grupul ce include maimuțe și oameni, au evoluat de îndată ce dinozaurii au murit. Multe au început să trăiască în grupuri și asta destul de repede. Asta a însemnat ca fiecare animal să treacă printr-o rețea complexă de prietenii, ierarhie și rivalități. Se prea poate ca trăitul în grupuri să fi ajutat la o creștere constantă a inteligenței.
Acum 15 – 10 milioane de ani
Hrănirea creierului – o genă pentru fluxul de sânge
Oamenii, cimpanzeii și gorilele sunt toți descendenți ai unei maimuțe dispărută necunoscute. În acest strămoș, o genă numită RNF213 a început să evolueze rapid. Acest lucru ar fi putut stimula fluxul de sânge către creier prin lărgirea arterei carotide. La oameni, mutația genei RNF213 provoacă boala Moyamoya în care artera este prea îngustă.
Acum 13 – 7 milioane de ani
Divizarea de maimuțe – genele noastre început să sufere mutații
Strămoșii noștri s-au despărțit de rudele asemănătoare cu cimpanzeii acum 7 milioane de ani. La început ei au avut trăsături destul de similare. Dar în interiorul celulelor, schimbarea era în plin proces. După divizare, genele ASPM și ARHGAP11B au început procesul de transformare făcându-și apariția o regiune numită HAR1. Nu este exact cunoscută cauza care a dus la această modificare, dar HAR1 și ARHGAP11B sunt implicate în creșterea cortexului cerebral.
Acum aproximativ 7 milioane de ani
Goana după zahăr – energie pentru creier
După ce linia umană s-a despărțit de linia cimpanzeilor, două gene au avut parte de mutații. Ambele gene SLC2A1 și SLC2A4 au făcut proteine care transportă glucoză în și din celule. Aceste mutații nu au mai trimis glucoza către mușchi ci către creierul umanoizilor. Glucoza a dat un boost creierului permițându-i să crească mai mare.
Acum aproximativ 7 milioane de ani
Mutații îndemânatice – dexteritate în plus
Mâinile noastre au o dexteritate incredibilă și ne permit să facem unelte din piatră și să scriem cuvinte. Această caracteristică poate fi atribuită unei părți din ADN-ul nostru numită HACNS1 și care a evoluat rapid după divizarea strămoșilor noștri de strămoșii cimpanzeilor. Nu se știe cu exactitate ce anume face HACNS1, dar este activă în brațele și mâinile noastre pe parcurs ce se dezvoltă.
Acum 5.3 – 2.4 milioane de ani
Maxilare fără forță – mai mult spațiu pentru creier
În comparație cu alte maimuțe, oamenii nu pot mușca foarte puternic din cauza mușchilor nedezvoltați de la fălci. O mutație din gena MYH16, care controlează producția de mușchi, ar fi „vinovată” pentru lipsa de forță în maxilare. Datorită maxilarelor mai mici, spațiul rămas liber ar fi contribuit la dezvoltarea creierului.
Acum 3.5 – 1.8 milioane de ani
Carnea în meniu – o dietă diversificată
Cei mai vechi strămoși ai noștri care semănau cu maimuțele mâncau, în cea mai mare parte, fructe, dar speciile care au urmat (de ex. Australopithecus) și-au diversificat dieta. Pe lângă faptul că mâncau o gamă largă de plante, se pare că au început să consume și mai multă carne, începuseră chiar să le măcelărească cu unelte din piatră. Mai multă carne însemnă mai multe calorii și mai puțin timp petrecut mestecând.
Acum 3.3 milioane de ani
Chel peste tot – fără păr pe corp
Oamenii sunt maimuțe aproape fără păr. Nimeni nu știe de ce, dar s-a întâmplat acum 3 – 4 milioane de ani. Tot atunci păduchii pubieni au evoluat și ne puteau infesta doar pe noi din cauza lipsei părului de pe corp. Expuși razelor Soarelui pielea ni s-a închis la culoare. De atunci toți strămoșii noștri aveau pielea neagră, asta până când unii oameni moderni au părăsit zona tropicală.
Acum 3.3 – 2.5 milioane de ani
Doar conectat – o genă a inteligenței
O genă numită SRGAP2 s-a duplicat de trei ori. Ca rezultat, strămoșii noștri aveau câteva copii, astfel încât unele dintre ele puteau evolua liber. Una dintre copiile cu mutații s-a dovedit a fi mai bună decât originalul. Se pare că aceasta a provocat celulelor creierului să le apară mai multe „brațe” (dendrite), astfel încât acestea să formeze mult mai multe conexiuni (sinapse).
Acum 2.8 milioane de ani
Creiere mai mari – maimuțe gânditoare
Oamenii moderni aparțin unui grup sau “gen” de animale cunoscut ca Homo. Cea mai veche fosilă cunoscută Homoi a fost găsită în Etiopia și are 2.8 milioane de ani vechime. Prima specia a fost, cel mai probabil, Homo habilis, deși acestă ipoteză a fost disputată. Comparată cu strămoșii săi, aceaști umanoizi aveau un creier mult mai mare.
Acum 2.5 milioane – 200 000 de ani
Nașteri dificile – un cap prea mare
Pentru oameni, nașterea este dificilă și periculoasă. În comparație cu alte primate, mamele au întotdeauna nevoie de ajutor. Din cauza faptului că suntem bipezi (mergem pe două picioare) canalul pelvic s-a îngustat pentru trecerea copilului, în timp ce dimensiunile craniului s-au mărit. Pentru a compensa nașterile dificile, copiii sunt născuți mai mici și mai neajutorați.
Acum 1 milion de ani(?)
Controlul focului – chestii arse
Nimeni nu știe cu exactitate momentul în care strămoșii noștri au învățat să controleze focul. Cea mai veche dovadă directă provine din Peștera Wonderwerk, Africa de Sud, care conține cenușă și oase arse de acum un milion de ani. Dar, totuși, sunt dovezi că umanoizii procesau mâncarea chiar de mai devreme și asta ar fi putut inclus gătitul cu foc.
Acum 1.6 milioane – 600 000 de ani
Vorbe vorbe vorbe – darul vorbirii
Toate maimuțele mari au saci cu aer pe corzile vocale și astfel ele pot scoate sunete puternice. Dar oamenii nu îi au, deoarece acești saci fac imposibilă producerea de diferite sunete vocale. Aparent, strămoșii noștri i-au pierdut înainte de a ne despărți de verișorii noștri Neanderthali, ceea ce sugerează că Neanderthalii puteau vorbi.
Acum 500 000 de ani
O genă pentru limbaj – chiar și mai multe discuții
Foarte puțini oameni au o mutație în gena numită FOXP2. Ca rezultat, ei se chinuie să înțeleagă gramatica și să pronunțe cuvinte. Aceasta sugerează că gena FOXP2 este crucială pentru a învăța și pentru a folosi un limbaj. Gena modernă FOXP2 a evoluat în strămoșul comun al nostru și al Neanderthalilor – gena FOXP2 a Neanderthalilor seamănă cu a noastră.
Acum 100 000 de ani
Mâncând carbohidrați – salivă îmbunătățită
Saliva noastră conține o enzimă numită amilază, produsă de gena AMY1, care ajută la digestia amidonului. Oamenii moderni ai căror strămoși au rămas agricultori au mai multe copii ale genei AMY1 în comparație cu oamenii ai căror strămoși au rămas vânători-culegători. Această creștere digestivă se poate să fi ajutat la începerea agriculturii, fondarea de sate și a societății moderne.
Sursă articol: BBC
.