Orașul pierdut și regăsit sub apă. Toți credeau ca e doar o legendă

apa 1În urmă cu aproximativ 1200 de ani, statuia colosală a zeilor egipteni înfrumuseţa orasul-port plin de viaţă Heracleion. Datorită vastei sale reţele de canale, oraşul a devenit unul dintre centrele comerciale cele mai importante din Marea Mediterană, iar navele pline de comori umpleau docurile. Se spune că Elena din Troia şi iubitul ei Pariş au trecut o dată pe aici, la fel şi eroul grec Hercule – după care ar fi fost numit oraşul.

Situat la gura de vărsare a Nilului, oraşul a fost un loc de mare cultură şi comert. Apoi, brusc, o catastrofă necunoscută a scufundat întregul oraş sub valuri, unde a fost uitat – cu excepţia unor referinţe istorice.
Heracleion a fost numele pe care l-au dat grecii acestui oraş. Egiptenii, pe de altă parte, fac referire la oraş ca Thonis. Ca atare, oraşul este adesea menţionat ca Thonis-Heracleion. Oricum, se crede că așezarea a fost fondată în secolul 8 Î.Hr şi s-a scufundat în secolul 8 D.Hr. Nimeni nu ştie cu siguranţă ce s-a întâmplat, dar oamenii de ştiinţă susţin că scufundarea ar putea fi cauzată de o combinaţie a creşterii nivelului mării şi surparea sedimentelor.

Sit-ul este situat la 6.5 km de coasta actuală a Egiptului, în regiunea de vest a golfului Aboukir, iar ruinele oraşului sunt sub 46 metri de apă. Zona din jurul portului Heracleion a avut mai multe bazine mari, care l-ar fi făcut un loc ideal pentru ancorarea navelor.
Probabil că rămășițele orașului încă ar fi zăcut acolo nedescoperite dacă nu existau eforturile arheologului Dr. Franck Goddio. În 2000, Goddio încerca să găsească nave de război franceze scufundate în urma Bătăliei Nilului din secolul 18, cu echipa sa, Institut Européen d’Archéologie Sous-Marine (IEASM), când a dat pentru prima dată peste ruinele scufundate ale Heracleionului. Scafandrii au fost uimiți să găsească artifacte egiptene atât de bine conservate în fundul nisipos al oceanului.
Franck Goddio şi echipa IEASM au făcut săpăturile în colaborare cu Consiliul Suprem Egiptean al Antichităţilor, şi Centrul Oxford pentru
Arheologie Maritimă de la Universitatea din Oxford. Folosind echipament sofisticat, au cartografiat şi excavat secţiuni din Heracleion.

„Descoperirea a sporit importanţa acestei locaţii a oraşului situat la Intrarea în Marea din Grecia” a spus Goddio în Aprilie 2013. „Suntem abia la începutul cercetării noastre. Va trebui probabil să muncim pentru următorii 200 de ani pentru că Thonis-Heracleion să fie descoperit şi înţeles în totalitate”.
Până în prezent, s-au găsit statui în Heracleion, monede, bijuterii, resturi arhitecturale şi alte relicve. Cu toate acestea, probabil partea cea mai fascinantă este transportul celor 64 de nave pe care Goddio şi echipa sa le-au descoperit. Navele datează între secolele 8 şi 2 Î.Hr şi au fost descoperite sub lut şi nisipul de pe fundul mării. Interesant, o parte dintre ele se pare că au fost scufundate intenţionat. Cercetătorii spun că vasele, şi cele 700 de ancore pe care le-au găsit, sunt în stare bună, şi au descris descoperirea ca fiind cel mai mare tezaur nautic din lumea antică.
În zilele sale, Heracleion era o oprire obligatorie pentru toate navele care se îndreptau spre Egipt. Se spune că aici, vasele descărcau marfă pentru a fi evaluată şi impozitată, înainte de a fi trimisă la destinaţie.

Greutăţi de plumb au fost descoperite în timpul săpăturilor bazinelor din port. Se crede că acestea au fost folosite la plata taxelor şi la cumpărarea produselor. Această descoperire este deosebit de importantă, deoarece unele dintre greutăţi sunt ateniene, şi până în prezent nu au fost găsite nicăieri în Egipt.
Heracleion era casa Marelui Templu al lui Amun (un zeu egiptean) şi Khonsu (fiul său), iar templul a jucat un rol major în ritualuri religioase asociate cu dinastia egipteană.

apa2Istoricul grec Herodot îi oferă templului o semnificaţie mai mare, scriind că acesta a fost construit pentru a comemora prima vizită a lui Herakles (Hercule) în Egipt. Herodot este istoricul care a spus că Elena din Troia şi Paris au vizitat Heracleionul înainte de începerea Războiului Troian.
Până în prezent, situl a dat mai mult de 300 de artifacte religioase mici, cu statuete şi amulete reprezentând atât zeităţi egiptene cât şi figuri greceşti. Obiectele au fost găsite într-o stare foarte bună şi se dovedesc a fi folositoare pentru cercetătorii care studiază credinţele religioase ale timpului.

Cu toate acestea, semnificaţia artifactelor nu este doar religioasă. Se pare că au fost produse în masă, la o scară mult mai mare decât orice altceva din perioadele anterioare. Cele mai multe artifacte au fost făcute pentru piaţa locală, dar dovezile arată că unele dintre ele au fost vândute persoanelor din alte regiuni.
Scafandrii au descoperit şi un număr mare de sarcofage din calcar, iar cercetătorii cred că acestea deţineau cândva animale mumificate aduse ca ofrandă zeilor, şi speră că vor găsi şi sarcofage care să conţină rămăşiţe umane, pe măsură ce vor excava oraşul scufundat.

Descoperirea arheologică a ajutat la elucidarea numelui oraşului, Thonis-Heracleion, deoarece se credea că ar putea fi vorba de două oraşe separate.
Pe măsură ce se fac noi descoperiri, arheologii şi cercetătorii vor învăţa mai multe despre oraşul Heracleion. Poate că vor putea găsi un răspuns definitiv cu privire la motivul scufundării acestui oraş cultural, prosper şi bogat. Deocamdată, ne putem uita la pozele uimitoare din timpul excavării oraşului de pe fundul oceanului.
[sursa]

Daca ti-a placut articolul, urmareste ATLAS GEOGRAFIC pe FACEBOOK

 

Îți place articolul? Distribuie-l prietenilor tăi!