Insula Șerpilor – disputa unui punct strategic

Distribuie articolul

Iinsula 3nsula Serpilor a fost pentru prima oara mentionata in anul 777 inainte de Hristos. In mitologia elena, intinderea de pamint este creatia lui Neptun, zeul marilor, care la rugamintea zeitei Thetis a scos din pamint o insula pentru fiul ei Ahile. Insula a fost denumita de catre greci cu numele de Insula Leuce („Insula Alba”). O denumire similara a fost data de catre romani care i-au spus Insula Alba, probabil din cauza faptului ca au fost gasite pe insula ruine de marmura alba.
Ramasitele eroului troian si cele ale lui Patrocle au fost aduse de Thetis pe actuala Insula a Serpilor, pentru a fi puse intr-un sanctuar. Cercetarile efectuate in zona in 1823 confirma legenda grecilor antici. Atit capitanul rus Kritzki, cit si neamtul Kohler au descoperit ruinele templului inchinat lui Ahile, dar si alte edificii, presupuse locuinte ale preotilor din antichitate. Alte descrieri ale templului le avem de la germanul Kohler. Vestigiile descoperite de cei doi au fost ulterior expuse in muzeele din tarile lor. O alta legenda se refera la faptul ca insula era o lume in care se refugiau sufletele celor morti.

Motiv de cearta intre mai multe natiuni

Pana in epoca moderna, Insula Serpilor a trecut pe rind prin miinile grecilor, romanilor, bizantinilor, otomanilor sau rusilor, aceasta revenind Romaniei abia in 1878. Intre 1941 si 1944 e administrata de trupele germane, ce sint alungate in august 1944 de un detasament sovietic. Tratatul de pace de la Paris (1946) lasa insula in posesia Romaniei, insa doar pentru doi ani. In 1948, primul-ministru Petru Groza si ministrul de externe al URSS, Viaceslav Molotov, semneaza la Moscova un protocol ce reface granita dintre Uniunea Sovietica si statul roman. Aici se stabileste ca Insula Serpilor intra in componenta URSS. In 1949, navele militare sovietice ocupa insula si instaleaza o baza militara de supraveghere maritima si aeriana, cu sistemele radar care supravegheaza zona Balcanilor. Situatia legala a protocolului si a procesului-verbal de predare a insulei este problematica. Actele sint ratificate in 1961 doar de Consiliul de Stat al Republicii Romane, nu si de Marea Adunare Nationala a Romaniei, asa cum cerea Constitutia. Prin urmare, actele sint nule din punct de vedere juridic. Dupa disparitia Uniunii Sovietice (1991), insula, impreuna cu baza militara, trece in administrarea Ucrainei.

Importanta strategica a Insulei Serpilor

insula 4Insula Serpilor, cu o suprafata de doar 17 hectare, nu prezinta o importanta prea mare din punct de vedere teritorial si economic, in schimb are o foarte mare importanta din punct de vedere strategico-militar.
Dupa destramarea Uniunii Sovietice in anul 1991, Insula Serpilor impreuna cu baza militara, de control naval si aerian, de aparare antiaeriana si maritima, a trecut in administrarea Ucrainei.
Statiile de radiolocatie aflate pe insula executa o cercetare aeronavala la mare distanta, intr-un perimetru ce cuprinde Marea Neagra si Marea Mediterana, pana la coastele Libiei, rezultatele cercetarii fiind transmise unui punct de conducere. Pe insula sunt stocate informatiile nucleare intercontinentale de pe teritoriul ucrainean. De asemenea, aici sunt amplasate statii de bruiaj si ascultare atat a convorbirilor in fonie, cat si a celor prin cablu.
Pe insula a fost dislocata o garnizoana militara cu mai multe subunitati independente, care deservesc un heliodrom, un miniport militar, statii de radiolocatie, depozite, instalatii energetice, un far si sistemul de paza si aparare a granitelor de stat ale Ucrainei. Apararea bazei militare ucrainiene de pe insula se realiza printr-o nava de tip fregata, o nava de patrulare si unul sau doua submarine.
In prezent pe insula locuiesc aproape 100 de persoane, in majoritate graniceri, impreuna cu familiile lor si un personal tehnic. Din anul 2003 este localizata pe insula o expeditie stiintifica permanenta a Universitatii Nationale din Odessa.
Insula in prezent este demilitarizata si se afla intr-o dezvoltare rapida. In conformitate cu Tratatul romano-ucrainean din anul 1997, autoritatile din Ucraina si-au retras divizia militara, au demolat radarul militar si au transferat celelalte infrastructuri in mainile civililor.
In afara de platforma de elicoptere, in anul 2002 a fost construit un debarcader pentru vapoare de pana la 8 metri adancime si urmeaza sa fie construit un port maritim. Insula este aprovizionata cu echipament de navigatie, inclusiv un far vechi de 150 ani. Energia electrica este furnizata printr-un generator cu motor diesel si/sau un generator ce exploateaza forta eoliana. Insula are si o infrastructura civila cum ar fi un oficiu postal, o filiala de banca (a bancii ucrainene „Aval”), un punct de prim-ajutor, televiziune prin satelit, retea de telefonie, un turn de telefonie mobila si o retea Internet.
Ucrainenii pretind ca insula este locuita. A fost deschisa si o sucursala a bancii Aval pe aceasta stanca de 0,17 kmp. Aceste actiuni au avut loc ca urmare a faptului ca daca o insula este locuita atunci legile internationale ii dau si dreptul la platou continental de 20 km.
La 5 iulie 2006, la initiativa consiliilor regionale Valcov si Chilia, Parlamentul regional din Odessa a adoptat in unanimitate o decizie privind infiintarea unei localitati (Belîi) pe Insula Serpilor, hotarare care trebuie aprobata de Rada Suprema a Ucrainei. In documentul adoptat cu acest prilej s-a mentionat ca aparitia acestei localitati pe Insula Serpilor va permite „crearea conditiilor necesare in vederea dezvoltarii turismului stiintific si a pescuitului, precum si crearea unor conditii optime de viata persoanelor care se afla permanent pe insula”. S-a decis de asemenea, alocarea a 200.000 de grivne (aproximativ 40.000 $) in scopul amenajarii noii localitati. Alte 300.000 de grivne (60.000 $) ar putea sa fie alocate din bugetul de stat in acelasi scop.
Crearea unei comunitati permanente ar putea ajuta Ucraina in revendicarea Insulei Serpilor. Romania sustine ca Insula Serpilor are statutul de stanca, deoarece nu este locuita permanent si nu are surse de apa potabila. In disperare de cauza, autoritatile ucrainiene au deschis pe insula, in ultimii ani, un hotel fara canalizare si un cabinet medical, insa aprovizionarea cu apa se face tot prin intermediul elicopterelor.

insula 2Disputele dintre Romania si Ucraina

Statul ucrainean sustine ca Insulei Serpilor trebuie sa i se acorde pe langa ape teritoriale, platou continental si zona economica exclusiva in Marea Neagra, reprezentantii romani afirmand ca Insula nu se incadreaza in normele de drept pentru a i se acorda platou si zona economica.
In anul 1997 s-a semnat un tratat intre Romania si Ucraina prin care ambele state „au reafirmat ca frontiera existenta intre ele este inviolabila”. Romania a semnat acest acord, ca o conditie a aderarii la NATO (care cerea Romaniei sa aiba tratate incheiate cu toate tarile vecine). Cu toate acestea, ambele parti au fost de acord ca daca nu se ajunge la nici un consens in urmatorii doi ani cu privire la frontiera maritima, fiecare parte se poate adresa pentru arbitraj Curtii Internationale de Justitie de la Haga.
La data de 16 septembrie 2004, partea romana a adus aceasta disputa impotriva Ucrainei in fata Curtii Internationale de Justitie cu privire la delimitarea platoului maritim dintre cele doua tari, intrucat insula nu are importanta socio-economica.[9]. La 15 august 2005 Romania a depus un memoriu referitor la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra. Romania a apelat la o astfel de sesizare unilaterala, dupa ce timp de sapte ani negocierile cu Kievul nu au dus la nici un rezultat in ceea ce priveste delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive, precum si a statutului Insulei Serpilor din Marea Neagra. Ucraina trebuia sa-si prezinte pozitia pana la data de 19 mai 2006. [10]
Dupa anul 1980, o data cu descoperirea de rezerve considerabile de titei si gaze naturale in Marea Neagra, interesul pentru aceasta insula a crescut mult. Conventia O.N.U. asupra marii de la Montego Bay recunoaste dreptul statelor sa-si extinda apele teritoriale la 12 mile, si in zona de exclusivitate economica, la 200 de mile marine.
Recent, au fost descoperite zacaminte de petrol (10 milioane de tone) si de gaze naturale (1 miliard m2) in apropierea insulei. Resursele naturale nu sunt semnificative, dar urmeaza sa se faca prospectari in urmatorii 2-3 ani.
Companiile petroliere British Petroleum (BP) si Royal Dutch Shell au semnat contracte de prospectiuni cu Ucraina, iar compania Total cu Romania. Compania austriaca OMV (proprietara celei mai mari companii petroliere din Romania, Petrom) a semnat un contract cu un consortiu format din Naftogaz Ukrainy si Chornomornaftogaz pentru a participa impreuna la licitatia pentru concesionarea respectivei suprafete.
Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina conform deciziei CIJ.
Platoul continental din jurul Insulei Serpilor a fost subiect al unei dispute intre Romania si Ucraina, litigiu care s-a judecat la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Miza disputei romano-ucrainene a fost in primul rand strategica – accesul in apele teritoriale si economica – posibilitatea explorarii si, eventual, exploatarii resurselor de hidrocarburi. Ambele parti au declarat, inaintea pronuntarii deciziei finale a Curtii, ca o vor respecta, indiferent care va fi aceea.[11] Curtea Internationala de Justitie, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat 79,34% din zona in disputa Romaniei prin a o-suta decizie data de la infintare. Romaniei ii revin 9.700 km2 iar Ucrainei ii revin 2.300 km2. Prin decizia CIJ Insula Serpilor ramane in componenta Ucrainei.

Situatia actuala

Potrivit CIJ, Insula Serpilor nu este considerata insula, ci stanca, ceea ce face sa i se atribuie o mare teritoriala nu mai mare de 12 mile marine, anunta NewsIn. Ucraina sustinea ca formatiunea este o insula si cerea sa aiba dreptul la mai mult de 12 mile marine.
Curtea Internationala de la Haga va anunta, in scurt timp, verdictul in cazul de delimitare maritima intre Romania si Ucraina. Miza – impartirea celor 12.000 de kilometri patrati de platou continental si zona economica exclusiva o reprezinta resursele: 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol, adica 73,5 milioane de barili.
Procesul a inceput pe 16 septembrie 2004, cind Romania a cerut Curtii sa inceapa proceduri pentru solutionarea delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive in Marea Neagra.
Miza impartirii celor 12.000 de kilometri patrati de platou continental si zona economica exclusiva o reprezinta resursele: 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol, adica 73,5 milioane de barili.
Resurse considerabile pentru ambele parti, in conditiile in care, potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale de Reglementare in domeniul Enegiei dat publicitatii, consumul total de gaze in 2007 in Romania a fost de 16,4 miliarde de metri cubi, dintre care 4,6 miliarde de metri cubi au fost importati, adica 29% din consum, iar productia interna este de 11,6 miliarde de metri cubi.
In urma cu cateva zile, Curtea de la Haga a dat verdictul in cazul Romania vs Ucraina, trasand o linie de „compromis” intre variantele propuse de Kiev si de Bucuresti. Astfel, Romania obtine 80 la suta din suprafata disputata si are dreptul de a exploata circa 70 la suta din resursele de hidrocarburi.
[sursa]

Daca ti-a placut articolul, urmareste ATLAS GEOGRAFIC pe FACEBOOK

Distribuie articolul