Când a fost inventat ceasul? Istoria măsurarii timpului

extraterestrii2.jpg

 

Conform istoricilor, ceasul – asa cum este el cunoscut astazi, a fost inventat in 1300, dar nu exista o data exacta pentru asta. Instrumente de cunoastere a momentului zilei au existat inca din Antichitate. Egiptenii au construit ceasul solar, obeliscul. Orele erau determinate dupa felul in care se miscau pe pamant umbrele lui facute de lumina solara. Asta ii ajuta sa stie in ce moment al zilei se aflau.

Ziua de 24 de ore provine tot de la egipteni, care au impartit ziua solara in 10 ore, la care adauga o ora de rasarit si o ora de amurg. Noaptea a fost impartita in 12 ore, dupa ce invatatii egipteni au studiat miscarea stelelor.

De asemenea, un alt model primitiv de masurare a timpului este clepsidra. Este un vas din sticla cu 2 compartimente, unite la mijloc cu ajutorul unui tub mic. Cel de sus are o cantitate de nisip, apa sau mercur care cade in compartimentul de jos intr-un anumit interval de timp. Clepsidra a fost folosita in Europa din secolul 14.

Primul ceas public a fost facut si ridicat in Milano, Italia, in 1335. Oamenii nu au avut ceasuri in casele lor pana in secolul al 14-lea. In 1500, un lacatus german numit Peter Henlein a inceput sa faca ceasuri mici care aveau insa numai bratul pentru a indica ora, neexistand cel pentru minute si nu avea protectie de sticla deasupra. Aceste ceasuri erau de marimea unui puc de hochei si erau carate in mana sau in buzunar, nu prinse la incheietura mainii.

Ceas construit in Germania in 1510
Ceas construit in Germania in 1510

Ceasul de mana a aparut in Primul Razboi Mondial. A fost purtat pentru prima data de fizicianul francez Blaise Pascal. In 1577, Jost Burgi a inventat bratul pentru minute. Primul ceas electronic care folosea o baterie a aparut in 1953.

Ideea trecerii la ora de vara/iarna ii apartine celebrului om de stiinta Benjamin Franklin si provine din secolul al XVIII-lea. Acesta a studiat modul in care lampile cu ulei produceau lumina si cat de eficiente erau acestea.

Introducerea orei de vara s-a facut ca o necesitate de razboi, in timpul Primului Razboi Mondial. Germania și Austro-Ungaria au fost primele tari care au introdus acest sistem, incepand cu 30 aprilie 1916, in scopul economisirii rezervelor de carbune necesare productiei de război.

Fusul orar

inainte, oamenii au folosit timpul bazat pe amiaza locala (timpul civil), rezultand astfel ore diferite de la oras la oras. Dupa dezvoltarea telecomunicatiilor si odata cu expansiunea cailor ferate, aceasta a devenit o problema care a fost rezolvata partial de fusurile orare care au setat ceasurile unei regiuni la aceeasi ora principala solara.
La ora actuala exista 41 de fusuri orare folosite pe intreg mapamondul.

Daca ti-a placut articolul, urmareste ATLAS GEOGRAFIC pe FACEBOOK

Îți place articolul? Distribuie-l prietenilor tăi!