Acuzat de corupţie? De ce a fost executat Constantin Brâncoveanu?

constantin_brancoveanu
constantin brancoveanu

Cei 26 de ani de domnie ai lui Constantin Brâncoveanu au reprezentat o perioadă de creştere economică a Ţării Româneşti şi de asemenea un avânt extraordinar al Culturii Naţionale Româneşti.

Născut în judeţul Olt, la Brâncoveni, făcând parte dintr-o veche familie boierească din Oltenia, Constantin Brâncoveanu ( 1654-1714), a moştenit de la părinţii săi o avere enormă de care în timpul domniei sale, s-a ocupat să o sporească. Datorită acestei priceperi în “a face bani”, turcii l-au poreclit pe Voievodul muntean “altîn-bei” sau “prinţul de aur”. Om de o cultură extraordinară, Constantin Brâncoveanu a reuşit să influenteze în bine cultura românescă lăsând moştenire un stil arhitectonic propriu şi numeroase cărţi tipărite în principal în limba slavonă, cărţi care au îmbogăţit cultura noastră naţională.

Constantin Brâncoveanu a oscilat in politica externă între Imperiul Otoman şi Imperiul Hasburgic, reuşind printr-o reală reţea de spionaj, să aibă ştiri proaspete chiar înaintea conducătorilor celor două Imperii.
Mai mult, Constantin Brâncoveanu a încercat şi o apropiere de Ţarul Rusiei, Petru cel Mare, dar în ultimul moment, trădarea unuia din boierii săi, respectiv, Spătaru Toma Cantacuzino ( vărul său), l-a determinat să se retragă din alianţa cu Imperiul Ţarist.

Tradărea si execuţia

Printr-o politică de corupere a marilor demnitari otomani, Constantin Brâncoveanu a reuşit să fie confirmat Domn pe viaţă, în 1699 şi de asemenea, în 1703. Functionarii otomani abia asteptau sa fie trimisi cu treaba in Tara Romaneasca, deoarece Brancoveanu oferea bacsisuri foarte mari. Faptul ca averea lui crestea de la an la an, l-a ingrijorat pe sultan, acestuia fiindu-i frica de faptul ca Brancoveanu ar putea mitui chiar si oamenii sai de incredere.
Rudele sale, cele mai apropiate din familia Cantacuzino, l-au trădat şi i-au spus sultanului, că Domnitorul este aliatul secret al Ţarului Petru cel Mare.

Din această cauză în 1714, în apropierea sărbătorilor Paştelui, Constantin Brancoveanu a fost mazilit de către un trimis special al sultanului şi întreaga lui familie a fost dusă la Istambul, unde Domnitorul a fost torturat pentru a dezvălui turcilor locul unde-şi ţinea averea.

În speranţa că va obţine clemenţă pentru el şi familia sa, Brancoveanu a dezvăluit turcilor locul unde-şi ţinea averea, dar acest lucru nu l-a salvat, iar în ziua de 15 august 1714, atât el, cât şi cei patru fi ai săi, respectiv, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, împreună cu ginerele său Ianache Văcărescu, au fost ucişi de turci, prin decapitare. Se spune că ar fi avut opţiunea de a scăpa de pedeapsa cu moartea dacă ar fi trecut la religia islamică. Nefiind dovezi concludente, unii istorici, mai sceptici, infirma acest lucru. Brâncovenii au devenit martiri recunoscuţi în 1992 de Biserica Ortodoxă şi trecuţi în calendarul Ortodox.

Corpul şi capul lui Constantin Brâncoveanu au fost recuperate de soţia acestuia, doamna Maria şi aduse în Bucureşti la Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou, o bijuterie arhitectonică, ctitoria domnitorului.
Constantin Brâncoveanu şi-a ales locul în care dorea să fie înmormântat şi a creeat o capodoperă a stilului Brâncovenesc, respectiv, Mânăstirea de la Hurezi, care are Hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Din păcate, până în prezent testamentul Domnitorului nu a putut fi îndeplinit şi corpul său încă nu şi-a aflat odihna veşnică în incinta Mânăstirii Hurezi.
surse info: Historia, Timpul de Valcea, Wikipedia

Îți place articolul? Distribuie-l prietenilor tăi!