10 elemente de modă și frumusețe care sunt mai vechi decât crezi

Dacă crezi că ești la modă și că ai reinventat chiar tu anumite stiluri, află că vechii egipteni le cunosc de câteva mii de ani deja. Mai jos îți prezentăm 10 articole de modă sau frumusețe care sunt vechii de secole.

  1. Blugii albaștri
http://www.artnet.com/magazineus/reviews/karlins/master-of-blue-jeans1-25-11_detail.asp?picnum=2
„Femeie cerșind cu doi copii” – Maestrul blugilor albaștri, ca. sec. 17

Poate că ai auzit că blugii au devenit faimoși prin anii 1950 după ce rebelul James Dean a început să îi poarte. Sau poate știi că, de fapt, istoria blugilor a început în anii 1850 când Levi Strauss a creat pantaloni care să reziste pentru minerii-căutători de aur din Califonia. De atunci numele Levi a devenit sinomin cu blugii din denim, dar acești pantaloni durabili se pare că au fost cunoscuți de mai mult timp. Prin 2004, un distribuitor de artă parizian și un curator vienez au descoperit independent opera unui pictor italian din secolul al 17-lea. Artistul a reprezentat oameni din clasa muncitoare purtând haine din material de culoare albatru-indigo și observându-se fire albe în țesătură datorită părților de material rupt.

  1. Bikini
800px-Villa_romana_bikini_girls
Mozaic din „Camera celor zece fecioare” din Villa Romana del Casale

În 1956, 2 iulie, inginerul mecanic francez Louis Réard a prezentat lumii costumul de baie compus din două piese, numindu-l “bikini” după numele locului în care armata americană a testat o bombă atomică, Bikini Atoll din Pacific. Totuși, acest costum format din două piese, care acoperă prea puțin din corpul femeilor, nu a fost ceva revelator pentru omenire. Într-o vilă romană din centrul Siciliei, Villa Romana del Casale – construită în secolul 4 e.n., există un mozaic interesant. Îîn “Camera celor zece fecioare”, denumite informal “fetele bikini”, se poate observa un mozaic care înfățișează femei tinere, care își arată îndemânarea la diverse probe atletice, fiind îmbrăcate sumar.

  1. Tocurile înalte
Primii pantofi cu toc persani
Primii pantofi cu toc persani

În ciuda durerii și a mersului restrictiv, pantofii cu toc înalt sunt doriți de multe femei pentru impresia pe care o lasă de picioare lungi. Primele variante de pantofi cu toc nu au avut un scop atât de plin de farmec. În Europa medievală, atât femeile cât și bărbații purtau peste pantofii cu talpă subțire, un fel de saboți cu toc de fiecare dată când ieșeau afară pentru a se proteja de noroi. Există o legendă conform căreia femeile au început să poarte pantofi cu tocuri după ce Caterina de Medici a venit în Franța, în 1533, pentru a se căsători cu viitorul rege, Henry. Se spune că mignona florentină în vârstă de 14 ani a purtat pantofi cu tocuri înalte special făcuți pentru a-I crește statura și statutul.

Elizabeth Semmelhack de la Muzeul Pantofilor “Bata” din Toronto are o altă versiune a istoriei acestor accesorii. Ea a reușit să identifice dovezi care plasează pantofii cu toc înalt în Persia secolul 16, unde Shah Abbas I a fost comandatul celei mai mari cavalerii a omenirii. Aceste încălțări erau folosite la menținerea călărețului mai bine în șaua calului. Stilul persan a ajuns în Europa de Vest și pantofii cu toc dădeau o înfățișare virilă bărbaților aristocrați. În anii 1630, femeile începeau să adopte stilul masculin cu păr scurt, pantofi cu tocuri, pipe, epoleți, etc.

  1. Rujul

Primul ruj cunoscut a fost descoperit în regiunea sumeriană Ur, ceea ce este astăzi cunoscută ca sudul Irakului. Se crede că datează din perioada 3000 î.e.n. Egiptenii antici, inclusiv bărbații modeni, își vopseau buzele. Cea mai populară culoare era cea de negru albăstrui, urmată de portocaliu și de magenta roșiatică. Femeile Greciei antice își înroșeau și ele buzele, dar nevestele respectabile erau mai reținute în nuanță decât prostituatele. De asemenea, și în Roma se colorau buzele, iar aici ambele genuri (masculin și feminin) făceau acest lucru.

  1. Dermatograful
Bustul Reginei Nefertiti Foto © Philip Pikart
Bustul Reginei Nefertiti
Foto © Philip Pikart

Dacă ai văzut bustul reginei Nefertiti (ca. 1370 î.e.n. – ca. 1330 î.e.n.) sau vreun film despre viața reginei Cleopatra (69 î.e.n. – 30 î.e.n.), atunci ai observat că egiptenii antici foloseau dermatograful pentru conturul ochilor. Dacă ai avut ocazia să vezi picturi cu morminte egiptene, atunci știi că atât bărbații cât și copiii își deseneau linii negre în jurul ochilor. Produsul cosmetic folosit atunci era kohl, o sulfură de antimoniu sau plumb.

  1. Fard de ochi

Pe lângă dermatograf, vechii egipteni foloseau și fard pentru pleoape. Aceste farduri erau strălucitoare și erau făcute din malachit și cochilii de gândaci macinate foarte fin.

  1. Oja de unghii

Conform unei surse, un set de aur pentru manechiură, conținând ojă verde și negru kohl, datând din 3200 î.e.n a fost descoperit în mormintele regale din Ur. Alte câteva surse, fără a oferi prea multe detalii, susțin că chinezii au inventat oja de unghii în jurul anului 3000 î.e.n. Egiptenii antici își colorau unghiile cu henna portocalie, o ojă mult mai atrăgătoare în comparație cu mixtura folosită de romani formată din grăsime de oaie și sânge.

  1. Vopseau de păr

Cu mii de ani înaintea apariției pe marele ecrane a blondelor din anii 1930, atât femeile cât și bărbații își colorau părul pentru a ascunde firele albe. Produsele din plante cum ar fi mușețel, indigofera, logwwod, henna sau extras din coajă de nucă, dar și din fructe sau flori, au fost folosite ca primele procedee de vopsire. Vechii mesopotamiani și persani își vopseau părul lung, fie din motive estetice, fie din motive religioase. Zeii grei erau închipuiți ca având părul blond, iar grecii antici își deschideau culoarea părului cu un mix din flori galbene și apă de potasiu. Vopseaua folosită de romani pentru a deschide culoarea părului avea efecte secundare – căderea părului – și din această cauză își confecționau peruci din părul sclavilor aduși din Gaul. În aceaiași perioadă, saxonii își colorau părul în albastru cu ajutorul extrasului din frunzele plantei woad (Isatis tinctoria).

  1. Îngrijirea pielii
Îngrijirea pielii în Egiptul Antic
Îngrijirea pielii în Egiptul Antic

Măștile faciale sunt deja comune pentru timpurile noastre, dar ele există de mii de ani. Vechii egipteni foloseau măști din albuș de ou sau din suc de castravete. Romanii foloseau o cremă de noapte care folosea ingrediente ca transpirație extrasă din lâna oilor. Femeile din America Latina pre-columbiană își hidratau fețe cu avocado.

  1. Tatuajele
Tatuaje pe mumii
Tatuaje pe mumii

Aceste picturi pe piele au fost și sunt folosite pentru a înfrumuseța purtătorul lor sau pentru ritualuri religioase, ele fiind prezente tot mai mult la nivel global. Figurine egiptene de acum 5500 – 6000 de ani înfățișează femei tatuape pe coapse. Pâna în 1990, cele mai timpurii exemple de tatuaje făcute pe corpuri umane au fost găsite pe câteva femei mumificate de acum 4000 de ani. În 1991, corpul înghețat al “Omului Ghețurilor” a fost descoperit la granița italiano-austrică, iar datarea cu carbon a indicat o vechime de aproximativ 5200 de ani a corpului tatuat.
Sursa: Mental Floss

Daca ti-a placut articolul, urmareste ATLAS GEOGRAFIC pe FACEBOOK

.

Îți place articolul? Distribuie-l prietenilor tăi!